Actualitate, Opinii, Politic

Av. Gheorghe Piperea observă: Numărul celor auto-recenzați corespunde cu numărul celor „imunizați”. Oare chiar s-or fi auto-recenzat 11 milioane de persoane?

Mă adresez celor 11 mililioane de auto-recenzați digital și celor 10 milioane de „imunizați” care și-au luat cod QR:

În 2021, a fost stabilit un nou record cu peste 5,9 miliarde de înregistrări de date de utilizatori furate, potrivit The Visual Capitalist.

Cele două mega-operațiuni de colectare de date derulate în România între 2021-2022 au permis „autorităților” să adune și să proceseze extrem de multe și diverse date cu caracter personal, care sunt fracțiuni ale identității voastre și părți ale avatarului vostru digital.

Nu doar că acum acest avatar spune despre voi infinit mai multe lucruri decât le știți voi înșivă despre voi înșivă, dar banii voștri vor blocați oridecâte ori veți fi suspectați că sunteți prea liberi, prea grași, prea cu amprentă de carbon, prea normali, prea heterosexuali. Vă vor fi oricând blocate călătoriile, accesul la studii, dreptul de vot etc., pentru că refuzați să vă doftoriciți preventiv, să purtați la avatar mască, cască, steag cu „slava”, să îngenuncheați, să vă supuneți, să vă închideți în colonie/colivie „pentru siguranța voastră”.

A, și aceste date vor putea fi furate oricând.

Cine crede în asigurările autorităților că aceste date sunt în siguranță este un naiv. Cine crede că aceste date sunt distruse după ce sunt anonimizate și transformate în elemente de statistică este un spectator credul al unui număr de iluzionism. Surplusul comportamental rezultat din colectarea masivă de astfel de date este infinit mai valoros decât aurul, iar big tech, finance and pharma nu vor lăsa așa comoară de izbeliște.

În plus, există hackeri, brokeri de date cu caracter personal, servicii secrete „naționale” sau străine, forțe armate străine care, toate/toți, au dezvoltat mega-industrii de furt, piratare, phishing, cloning etc. menite a acapara cât mai multe astfel de baze de date.

Ce? Nu ați auzit de hackerii ruși? De atacurile cibernetice? De cookies? De channeling și de consent factory ori de troll farming? De aplicații care decid în locul vostru? De creditul social chinezesc și de ghetourile „aseptice” australiene?

„Cea mai mare breșă din această perioadă a fost o combinație a mai multor operațiuni cibernetice de spargere și de preluare pe o perioadă de cinci ani, care a conținut 3,2 miliarde de combinații unice de e-mail și parole de la Netflix, LinkedIn și alte platforme online. Transportul masiv de date a fost oferit spre vânzare pe dark web pentru 2 dolari, potrivit raportului. (…)

În iunie, înregistrările a 700 de milioane de utilizatori LinkedIn au fost oferite spre vânzare în comunitatea hackerilor. Datele scurse au inclus adrese de e-mail ale utilizatorilor, nume complete, numere de telefon, adrese fizice, înregistrări de localizare geografică, genuri, experiență personală și profesională și multe altele. (…)

În aprilie, informațiile a 533 de milioane de utilizatori din 106 țări au fost șterse de pe Facebook și publicate pe un forum de hacking. Informațiile scurse au inclus numere de telefon, nume complete, locații, adrese de e-mail și informații biografice ale utilizatorilor”. (SURSA: BURSA)

* * *

În decembrie 2021 INS spunea că peste 80% dintre cetățenii români au acces la internet. O fi ăsta un motiv de mândrie națională sau un hoax? Oare cei 45% dintre ai noștri care trăiesc la țară chiar au, aproape toți, acces la internet? Un indicator al veridicității acestei cifre poate fi situația din plandemie, când copiii de la sate și salariații aveau obligația să învețe, respectiv, să muncească online. Nu mi s-a părut că această minune digitală a funcționat brici la țară.

De altfel, nu prea a funcționat la parametri așteptați nici în orașele mici sau mijlocii, având mari sincope chiar și în orașele mari. Fiind om de la țară, știu că nu numai internetul și cablul/antenele tv merg acolo ca pe sponci, dar și că oamenii au toaleta în curte, curent electric cu cocoloașe (sau deloc), învățători la 4 clase deodată, profesori suplinitori de trei-patru ori mai numeroși decât profesorii titulari.

De aceea mă întreb și vă întreb: oare chiar s-or fi auto-recenzat 11 milioane de persoane?

 

Sursa: Gheorghe Piperea/ ActiveNews

 

guest
0 Comentarii
Feedback instant
Vezi toate comentariile