Un articol de cercetare publicat în septembrie anul acesta de Multidisciplinary Digital Publishing Institute, a stârnit vii reacții legat de acest subiect, devenind în scurt timp viral. Studiul – intitulat „Proteina Spike a virusului SARS–CoV–2 afectează sistemul de reparare a leziunilor ADN-ului și inhibă recombinarea V(D)J in vitro” și realizat de doi cercetători suedezi în Bioștiințe Moleculare și, respectiv, Microbiologie Clinică și Virologie – demonstrează pe baza experimentelor realizate că proteina Spike a SARS–CoV–2, la fel ca și proteina Spike din vaccinurile anti-COVID, pătrunde în nucleul celulei, supresează motorul de reparare a ADN-ului organismului nostru și în felul acesta poate declanșa o explozie de cancere, imunodeficiență, tulburări autoimune și să accelereze îmbătrânirea. În felul acesta, subliniază autorii, vaccinurile pe bază de ARN mesager (Pfizer și Moderna) și cele pe bază de adenovirus (Johnson&Johnson, Astrazeneca), pot deregla grav mecanismul de reparare a ADN-ului, într-un procent de până la 90%, informează ImunoMedica care traduce din studiul respectiv.
„Nici o problemă din istoria medicinei nu a fost atât de mediatizată și polarizată cum este cea a raportului risc/beneficiu la diferitele vaccinuri anti-COVID”, remarcă editorialistul Dr. Thomas E. Levy [1], de la Orthomolecular Medicine News Service. Chiar dacă problema nu poate fi clarificată de așa manieră, încât să dea satisfacție uneia sau alteia dintre părți – susținătorilor pro-vaccin sau celor anti-vaccin – „toate părțile ar trebui să fie de acord că o anumită toxicitate se manifestă, uneori, la unele persoane vaccinate, și că o astfel de toxicitate poate uneori fi atribuită fără echivoc administrării vaccinului. În aceste condiții, pentru mulți se pune întrebarea dacă toxicitatea aceasta se manifestă suficient de des și cu o severitate suficient de mare la persoanele vaccinate, așa încât să ne preocupe mai mult decât însăși combaterea COVID”, conchide Levy [2].
Un articol de cercetare publicat în septembrie anul acesta de Multidisciplinary Digital Publishing Institute, a stârnit vii reacții legat de acest subiect, devenind în scurt timp viral. Studiul – intitulat „Proteina Spike a virusului SARS–CoV–2 afectează sistemul de reparare a leziunilor ADN-ului și inhibă recombinarea V(D)J in vitro” [3] și realizat de doi cercetători suedezi în Bioștiințe Moleculare și, respectiv, Microbiologie Clinică și Virologie [4] – demonstrează pe baza experimentelor realizate că proteina Spike a SARS–CoV–2, la fel ca și proteina Spike din vaccinurile anti-COVID, pătrunde în nucleul celulei, supresează motorul de reparare a ADN-ului organismului nostru și în felul acesta poate declanșa o explozie de cancere, imunodeficiență, tulburări autoimune și să accelereze îmbătrânirea. În felul acesta, subliniază autorii, vaccinurile pe bază de ARN mesager (Pfizer și Moderna) și cele pe bază de adenovirus (Johnson&Johnson, Astrazeneca), pot deregla grav mecanismul de reparare a ADN-ului, într-un procent de până la 90%.
Mecanismul de reparare a ADN-ului
Organismul nostru deține un mecanism de reparare a ADN-ului cunoscut sub numele de „unirea neomoloagă a extremităților” (Non-Homologous End-Joining, NHEJ), care este un fel de sistem intracelular de „răspuns de urgență” ce repară rupturile ADN-ului dublu catenar. Fără mecanismul NHEJ, viața multicelulară avansată ar înceta să mai existe. Nici o ființă umană, animal sau plantă nu ar putea supraviețui fără ca integritatea codului său genetic să fie protejată și reparată constant prin multiple mecanisme.
Leziunile ADN-ului pot fi cauzate de expunerea la radiații, la substanțele chimice din produsele alimentare și din cele de îngrijire personală sau, între altele, de expunerea la mamografie. Expunerea excesivă la radiațiile solare poate provoca, de asemenea, rupturi de ADN, mutații minore ale ADN-ului putând apărea spontan în toate organismele vii. De pildă, aviatorii se expun în mod frecvent la radiații ionizante din cauza zborurilor la mare altitudine.
La o persoană normală, sănătoasă, mecanismul NHEJ este în măsură să repare ADN-ul și să prevină apariția mutațiilor patogene. Dar, în prezența proteinei Spike supraexprimate ca urmare a vaccinului sau a unei cronicizări a SARS–CoV–2, eficacitatea NHEJ este suprimată cu până la 90%, ceea ce înseamnă că repararea ADN-ului nu mai are loc sau este mult atenuată. Astfel, datorită prezenței proteinei Spike, apar în cromozomii din interiorul nucleelor celulelor umane următoarele „erori”: a) mutații în secvența genetică; b) ștergeri ale unor segmente întregi de cod genetic; c) inserări de segmente incorecte; d) amestecări și permutări ale codului genetic.
Aceste erori, atunci când sunt exprimate prin diviziunea și replicarea celulară, provoacă: a) o explozie de cancere și tumori canceroase în tot organismul; b) pierderea producției de celule B și T ale sistemului imunitar (adică imunodeficiență); c) tulburări autoimune; d) îmbătrânire accelerată; e) alterarea funcționării sistemelor complexe ale organismelor, precum sistemul circulator, sistemul neurologic, endocrin, musculo-scheletic etc.; f) deteriorări celulare asemănătoare cu otrăvirea prin radiații, pe măsură ce celulele se autodistrug. Multe dintre aceste efecte sunt, desigur, fatale. Altele vor provoca leziuni debilitante foarte grave și disfuncționalități ale organelor care vor necesita asistență medicală pe viață. [5]
Rolul-cheie al proteinei Spike
1) Proteina Spike pătrunde în nucleul celulei
Cercetătorii suedezi „au descoperit că proteina Spike se localizează în nucleu și inhibă sistemul de reparare a leziunilor ADN-ului, împiedicând recrutarea proteinei BRCA1 și 53BP1, cu un rol-cheie în repararea ADN-ului, la locul deteriorării”. Aceasta înseamnă că proteina Spike, care este generată în ribozomii celulei, nu părăsește întotdeauna celula, pentru a intra în sânge, așa cum afirmă susținătorii vaccinului mARN. În unele cazuri, proteina Spike intră în nucleul celulei și interferează cu mecanismul de reparare a ADN-ului. „În mod surprinzător, am găsit din abundență proteina Spike în nucleu”, concluzionează autorii studiului în urma experimentelor realizate. Aceasta înseamnă că vaccinurile ARNm determină modificări cromozomiale în celulele corpului, alterând integritatea genetică și provocând efecte secundare care nu au fost anticipate sau descrise de susținătorii vaccinului ARNm.
Dr. Thomas Levy afirmă că dovezile științifice actuale indică faptul că proteina Spike este în continuu produsă în organism după injectarea cu vaccin ARNm. Acest fenomen este „o explicație pentru tendințele trombotice și alte simptome observate la pacienții cronici cu COVID și la pacienții post-vaccinare. Unele rapoarte indică faptul că proteina Spike poate continua să fie produsă după conectarea inițială la receptorii ACE2 și pătrunderea în unele celule. Tablourile clinice ale toxicității cronice COVID și post-vaccin par foarte asemănătoare și ambele se datorează probabil acestei prezențe continue a proteinei Spike și a diseminării ei la nivelul întregului organism a”, arată Levy. [6]
2) Proteina Spike determină supresia
mecanismului de reparare a ADN-ului
Astfel, cu cât sunt prezente în organism mai multe proteine Spike, cu atât este mai mare supresia reparării ADN-ului. Potrivit biologilor suedezi, leziunile ADN-ului generate „în urma diferitelor tratamente pentru deteriorarea ADN-ului – cum ar fi diferite iradieri, tratamente (cu doxorubicină, H2O2etc.), oxidarea – nu mai sunt reparate, în prezența proteinei Spike nu mai are loc repararea ADN-ului”.
Rezultatul cercetării este că persoanele cărora le-au fost administrate vaccinuri ARNm se vor confrunta cu cea mai mare supresie a capacității de repara a ADN-ului. Astfel, diferitele expuneri – la radiații 5G, examene de mamografie, plastifianți chimici din produsele alimentare și agenți cancerigeni din produsele de îngrijire personală (detergenți de rufe, parfumuri, șampoane, loțiuni pentru piele etc.) – care nu de mult erau considerate probleme minore, vor deveni acum amenințări grave pentru sănătate. În aceste condiții, pacienții post-vaccin expuși la aceste provocări vor începe să sufere mutații și să dezvolte cancere în tot corpul. Un exemplu de astfel de expunere cu potențial mare de risc este 5G, în urma căreia se produce peroxinitrit în sânge, un radical liber extrem de periculos care provoacă leziuni ale ADN-ului în celulele creierului și în ale țesuturilor din tot corpul.
3) Prezența proteinei Spike generează imunodeficiență
Cercetătorii constată, de asemenea, că proteinele Spike din vaccinurile ARNm pot determina stări de imunodeficiență, similare cu SIDA. Potrivit studiului, „pierderea funcției proteinelor-cheie de reparare a ADN-ului, cum ar fi ATM, ADN-PKcs, 53BP1 etc., duce la defecte în repararea NHEJ care inhibă producția de celule B și T funcționale, conducând la imunodeficiență”. Funcția imunitară este, de asemenea, afectată grav de prezența proteinei Spike, ceea ce poate provoca mutații canceroase în celulele corpului. După cum explică studiul: „Repararea leziunilor ADN-ului, în special repararea NHEJ, este esențială pentru recombinarea V(D)J, care se află la baza imunității celulelor B și T”.
*
Astfel, menținerea integrității genomice este imperativă pentru supraviețuirea unui organism. Vaccinurile ARNm slăbesc capacitatea organismului de a repara ADN-ul datorită prezenței proteinei Spike. Din acest motiv, organismul nu se mai putea reface în urma diferitelor expuneri nocive (la radiații, la 5G sau la substanțe chimice din alimente etc.), punând organismul în imposibilitatea de a-și menține integritatea genetică. Concluzia studiului este că suprimarea mecanismului de reparare a ADN-ului NHEJ de către proteina Spike va genera diferite maladii grave și, implicit, va reduce durata de viață și va accelera îmbătrânirea. [7]
Integral cu Note la Imuno-Medica.ro
Sursa: ActiveNews
