Potrivit calendarului ortodox 2021, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătoarea care încheie anul bisericesc, deoarece pe 1 septembrie începe noul an bisericesc. În fiecare an, ultimul praznic al anului, Sfântul Ioan Botezătorul, este prăznuit pe data de 29 august.
Ziua în care a fost tăiat capul Sfântului Ioan este considerată, potrivit tradițiilor creștine, zi de post și rugăciune. Ziua de sărbătoare este asemănată cu Vinerea Patimilor și se spune că la fel cum postim în fiecare vineri, ca zi a răstignirii, așa se cuvine să postim și în această zi. Odată cu această sărbătoare s-au aflat și o serie de tradiții și superstiții.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este o sărbătoare etimologică, la fel cum sunt și Schimbarea la față a Domnului și Adormirea Maicii Domnului, motiv pentru care s-a rânduit ca toate aceste sărbători să fie prăznuite în luna august. Este considerată ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, care se încheie pe 31 august 2021.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul Sfântul Ioan
Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea să a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta avea slujbă la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său. Există o lungă perioadă din viața Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu există informații, dar se cunoaște faptul că s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevoințe, până în momentul în care a primit poruncă să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii drept Mesia și Fiul lui Dumnezeu.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – tradiții și obiceiuri
În ziua de 29 august, când se prăznuiește Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, există credința în popor că nu trebuie să se folosească cuțitul, totul se rupea cu mâna. Nu se mănâncă varză, căci se spune că lui Ioan Botezătorul i s-a tăiat capul pe varză de 7 ori şi a înviat. În popor se vorbea și de începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, un post care ținea până pe 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creștin, care avea rolul de a-i curăți pe cei care au săvârșit omoruri sau alte păcate grave. Una dintre cele mai respectate tradiții este ținerea postului negru, în ziua de sărbătoare. Tot în popor era întâlnită și interdicția de a tăia și mânca fructe și legume cu formă rotundă, de exemplu pepenele nu era consumat în această zi. Totuși, aceste obiceiuri nu au legătură cu Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, deci, teoretic, nu trebuie respectate cu strictețe.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – scurt istoric
Din Evanghelie, se știe că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemnițat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului că răsplată. Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiția Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut și de trei ori aflat. Prima și a doua aflare a capului este sărbătorită pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai. Potrivit tradiției, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei și l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. După un timp, un proprietar bogat și slăvit a crezut în Hristos, și lepădând poziția socială și toată deșertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah, luându-și numele de Inochentie. Ca monah, el s-a sălășluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezătorului Ioan.
Dorind să-și zidească o chilie și o bisericuță, el a săpat adânc și a descoperit un vas de pământ în care se afla un cap. Prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui Ioan Botezătorul. Când s-a apropiat însă de trecerea la cele veșnice, spre a nu fi găsit și pângărit de păgânii ce se înmulțiseră în zonă, el l-a luat și l-a ascuns din nou în pământ, în același loc. Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinților Împărați Constantin și Elena, când Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat la doi călugări și le-a poruncit să dezgroape cinstitul său cap. Aceasta e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap.
Capul Sfântului Ioan Botezătorul – multe minuni datorită puterilor sale
În vreme ce călugării călătoreau cu capul sfântului într-un sac, au întâlnit un olar și i-au dat acestuia să ducă sacul. Din cauza lenevirii lor, Sfântul Ioan i-a cerut olarului să fugă de cei doi călugări. Ajuns acasă, olarul s-a bucurat de multe binefaceri datorită prezenței capului prorocului. Când și-a simțit sfârșitul, olarul a pus capul sfântului într-o raclă și l-a dăruit surorii sale. Racla va ajunge în grija lui Eustațiu, un monah arian care locuia într-o peșteră. Multe minuni se vor petrece la această peșteră. Din nefericire, Eustațiu spunea că datorită puterilor sale sunt prezente minunile, oamenii neștiind ce ascunde în peștera sa. După un timp, Eustațiu, știind că va fi trimis în exil, îngroapă capul Sfântului Ioan Botezătorul. Peștera va fi locuită de niște monahi credincioși, care vor ridica în apropierea ei o mănăstire. În anul 452, arhimandritul Marcel, starețul acelei mănăstiri, a văzut un foc mare la peștera de lângă orașul Emesa, în timpul cântării psalmilor. Așa a aflat în chip minunat capul sfântului. Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului. În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia și cea din urmă aflare a cinstitului cap.
Rugăciune către Sfântul Ioan Botezătorul
„Sfinte Ioane, Înainte-mergătorule, frumuseţea cerului şi bucuria pământului, cel ce prin tăierea capului tău pământul întreg l-ai sfinţit, primind această smerită rugăciune a noastră, izbăveşte-ne din toate nevoile şi ne scoate din chinul ce va să fie, pe noi, cei ce te lăudăm cu credinţă şi nădejde. Ca unul ce stai înaintea scaunului lui Hristos, ajută-ne să-i biruim pe vrăjmaşii văzuţi şi pe cei nevăzuţi. Izbăveşte-ne din tot necazul şi, având îndrăznire către Domnul, fereşte-ne de ispitele acestui veac. Dăruieşte-ne nouă, Sfinte Ioane Proorocule, putere din cer şi, ca unul ce eşti făclie strălucitoare, luminează-ne pe noi, cei ce alergăm la slăvita prăznuire a trecerii tale la Domnul. Amin!”
De ce ținem post de Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul
Biserica Ortodoxă îndeamnă creștinii să țină post aspru în ziua de 29 august, atunci când este prăznuită Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Sunt două motive pentru care se ține post în această zi. În primul rând pentru a fi asemănători lui Ioan care și-a petrecut viața în post și rugăciune. Al doilea motiv este pentru a ne deosebi de Irod, cel care, din cauza ospățului fără măsură, a cerut ca Salomeea să-i danseze și drept răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan Botezătorul.
Sursa: crestinortodox.ro (Adrian Cocoșilă)
