Conform unor opinii, acesta este un simbol exclusiv rom\u00e2nesc \u015fi nu mai exist\u0103 \u015fi la alte popoare, iar al\u0163ii consider\u0103 c\u0103 m\u0103r\u0163i\u015forul este un obicei tradi\u0163ional rom\u00e2nesc \u015fi c\u0103 unele popoare vecine, cum sunt bulgarii, l-au adoptat, datorit\u0103 frumuse\u0163ii tradi\u0163iei.<\/h3>\n

Conform vechiului calendar roman, 1 martie era prima zi din an, moment \u00een care se marca \u201eMatronalia\u201d \u2013 o s\u0103rb\u0103toare consacrat\u0103 lui Marte, zeul r\u0103zboiului, al for\u0163elor naturii, al prim\u0103verii \u015fi al agriculturii.<\/h3>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n

De m\u0103r\u0163i\u015for sunt legate \u015fi dou\u0103 interesante legende: una din acestea spune c\u0103 un zmeu a r\u0103pit soarele pentru trei anotimpuri, p\u00e2n\u0103 iarna, c\u00e2nd un viteaz l-a \u00eenfruntat pe zmeu \u015fi a redat astrul cerului \u015fi oamenilor. \u00cen lupt\u0103 el a fost \u00eens\u0103 r\u0103nit, iar s\u00e2ngele s-a scurs pe z\u0103pad\u0103, \u00een acel loc cresc\u00e2nd ghiocei, care au devenit astfel vestitorii prim\u0103verii.<\/p>\n

A doua legend\u0103 arat\u0103 c\u0103 Prim\u0103vara se plimba \u00eentr-o poian\u0103, c\u00e2nd a observat un ghiocel r\u0103s\u0103rit, pe care a vrut s\u0103 \u00eel ajute s\u0103 creasc\u0103, \u00eendep\u0103rt\u00e2nd z\u0103pada din jurul lui. Iarna a devenit m\u00e2nioas\u0103 \u015fi a trimis un frig teribil peste ghiocel care a \u00eenghe\u0163at, \u00a0Prim\u0103vara a dorit s\u0103 \u00eei \u0163in\u0103 de cald cu m\u00e2inile \u015fi s-a r\u0103nit la un deget, iar s\u00e2ngele i-a curs peste ghiocel, readuc\u00e2ndu-l la via\u0163\u0103. Potrivit legendei, astfel, Prim\u0103vara a \u00eenvins Iarna.<\/p>\n

Nu se cunoa\u015fte exact c\u00e2nd a ap\u0103rut tradi\u0163ia m\u0103r\u0163i\u015forului, dar se estimeaz\u0103 c\u0103 ea este veche de mii de ani.<\/p>\n

La origini, obiceiul m\u0103r\u0163i\u015forului era legat de re\u00eennoirea naturii cu ocazia venirii prim\u0103verii, fiind larg r\u0103sp\u00e2ndit ulterior \u00een spa\u0163iul balcanic. \u00cen timp tradi\u0163ia de m\u0103r\u0163i\u015for a primit \u015fi alte conota\u0163ii, legate de optimism \u015fi credin\u0163\u0103.<\/p>\n

Cert este c\u0103 s\u0103rb\u0103toarea m\u0103r\u0163i\u015forului a ap\u0103rut \u00een zona cuprins\u0103 \u00eentre regiunile istorice Maramure\u015f \u015fi Bucovina de nord, p\u00e2n\u0103 la grani\u0163a Bulgariei cu Grecia.<\/p>\n

Forma m\u0103r\u0163i\u015forului e evoluat \u00een timp, dac\u0103 la origini era simbolizat printr-o moned\u0103 \u2013 de aur sau argint \u2013 la care se ata\u015fa o sfoar\u0103 \u00eempletit\u0103 din fire albe \u015fi ro\u015fii sau albe \u015fi negre, mai t\u00e2rziu a ap\u0103rut sub forma unor mici pietre de r\u00e2u vopsite \u00een alb \u015fi ro\u015fu \u00een\u015firate pe o a\u0163\u0103, pentru ca \u00een vremurile noastre el s\u0103 fie reprezentat de m\u0103rgelele colorate, ceramic\u0103 ori flori.<\/p>\n

Dovezi ale obiceiurilor de acum circa 8000 de ani au fost descoperite \u00een situl arheologic de la Schela Cladovei din jude\u0163ul Mehedin\u0163i, unde au fost g\u0103site coliere de care erau ag\u0103\u0163ate mici pietre de r\u00e2u vopsite \u00een alb \u015fi ro\u015fu.<\/p>\n

Se aminte\u015fte c\u0103 dacii purtau la g\u00e2t m\u0103r\u0163i\u015foarele, confec\u0163ionate din pietricele albe \u015fi ro\u015fii, ro\u015ful simboliz\u00e2nd s\u00e2ngele, soarele \u015fi via\u0163a, adic\u0103 femeia, iar albul reprezenta claritatea apelor \u015fi reprezenta \u00een\u0163elepciunea b\u0103rbatului, \u015fnurul fiind o \u00eembinare a celor dou\u0103 culori, care simboliza armonia celor doi.<\/p>\n

\u00cen vremea dacilor, m\u0103r\u0163i\u015foarele erau considerate amulete cu puteri de protec\u0163ie solar\u0103, ce aduc frumuse\u0163e \u015fi fertilitate, erau purtate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eenfloreau copacii \u015fi apoi erau ag\u0103\u0163ate de crengile acestora.<\/p>\n

A\u015fadar tot m\u0103r\u0163i\u015for este numit \u015fi \u015fnurul bicolor, alb-ro\u015fu, de care se aga\u0163\u0103 diferitele figurine, simboliz\u00e2nd \u015fi lupta contrastelor \u2013 noaptea cu ziua, via\u0163a cu moartea, boala cu s\u0103n\u0103tatea, iarna cu vara.<\/p>\n

La origini, m\u0103r\u0163i\u015forul era purtat de persoanele sensibile \u2013 copii sau fetele tinere, pentru a atrage norocul \u015fi fericirea.<\/p>\n

Adolescentele, spre exemplu, primeau un astfel de talisman \u015fi \u00eel purtau timp de 12 zile, dup\u0103 care \u00eel prindeau de p\u0103r p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia primilor cocori sau berze, moment \u00een care \u015fnurul era at\u00e2rnat de un copac, iar cu moneda se cump\u0103ra ca\u015f \u2013 pentru ca fecioarele s\u0103 se bucure de un ten alb \u2013 \u015fi vin ro\u015fu \u2013 pentru a avea obrajii mereu rumeni.<\/p>\n

 <\/p>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen \u0163ara noastr\u0103 exist\u0103 tradi\u0163ii diferite legate m\u0103r\u0163i\u015for, \u00een func\u0163ie de regiuni.<\/p>\n

Spre exemplu, \u00een Ardeal, m\u0103r\u0163i\u015foarele sunt ag\u0103\u0163ate la u\u015fi, ferestre, sau chiar coarnele animalelor domestice, porivit credin\u0163ei c\u0103 astfel sunt alungate duhurile rele.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen zona Oradei exist\u0103 credin\u0163a c\u0103 oamenii devin mai s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi mai frumo\u015fi dac\u0103 se spal\u0103 cu ap\u0103 proasp\u0103t\u0103 de ploaie \u00een aceast\u0103 zi.<\/p>\n

Dobrogenii obi\u015fnuiesc s\u0103 poarte m\u0103r\u0163i\u015foarele p\u00e2n\u0103 la sosirea cocorilor, apoi le arunc\u0103 \u00een aer, pentru ca astfel s\u0103 primeasc\u0103 o fericire \u201e\u00eenaripat\u0103\u201d, iar \u00een Banat exist\u0103 obiceiul ca fetele s\u0103 se spele cu z\u0103pad\u0103, sau cu apa de pe frunzele fragilor, pentru a fi iubite \u015fi pentru m\u0103riti\u015f.<\/p>\n

\u00cen zona Moldovei, ca \u015fi dincolo de Prut, exist\u0103 obiceiul ca m\u0103r\u0163i\u015foarele s\u0103 fie oferite de fete b\u0103ie\u0163ilor, de 1 martie, pentru ca pe 8 martie b\u0103ie\u0163ii s\u0103 fie cei care ofer\u0103 m\u0103r\u021bi\u0219oare.<\/p>\n

\u00cempreun\u0103 cu m\u0103r\u021bi\u0219orul exist\u0103 tradi\u0163ia de a se oferi \u0219i buchete de flori timpurii de prim\u0103var\u0103, de obicei ghiocei.<\/p>\n

Tot \u00een ziua de 1 martie exist\u0103 la noi \u015fi tradi\u0163ia \u201ebabelor\u201d: fiecare persoan\u0103 de sex feminin \u00ee\u015fi alege o zi \u00eentre 1 \u015fi 9 martie, corespunz\u0103toare legendei babei Dochia care a urcat timp de 9 zile \u015fi 9 nop\u0163i cu oile pe munte, fiind \u00eembr\u0103cat\u0103 cu 9 cojoace, finalul legendei povestind despre faptul c\u0103 Dochia moare \u00eenghe\u0163at\u0103, \u00eempreun\u0103 cu turma ei, din cauza unui ger n\u0103prasnic. Conform tradi\u0163iei, a\u015fa cum este vremea \u00een ziua \u00een care este aleas\u0103 baba, astfel vor fi \u015fi doamnele \u015fi domni\u015foarele: lini\u015ftite \u015fi frumoase, sau sup\u0103rate \u015fi ur\u00e2te.<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, s\u0103 spunem c\u0103 la finalul acestui ciclu, pe 9 martie, \u00cen zi de s\u0103rb\u0103toare a Sfin\u0163ilor 40 de mucenici din Sevastia, zi denumit\u0103 popular numit\u0103 Mo\u015fi, Mucenici, 40 de Sfin\u0163i, exist\u0103 \u00een unele zone ale \u0163\u0103rii tradi\u0163ia de a bea 40 de pahare de vin.<\/p>\n

1 martie este vremea bucuriei, s\u0103rb\u0103toarea prim\u0103verii \u00een zona noastr\u0103 geografic\u0103 \u015fi fiecare \u0163ar\u0103 a\u015fteapt\u0103 acest moment \u00een conformitate cu propriile tradi\u0163ii. La rom\u00e2ni \u015fi \u00een Republica Moldova exist\u0103 m\u0103r\u0163i\u015forul, la bulgari Martenitsa \u2013 \u015fnururi sau ciucuri \u00eempleti\u0163i, alb-ro\u015fii, care simbolizeaz\u0103 iubire, s\u0103n\u0103tate \u015fi fertilitate, \u00een Albania exist\u0103 lidhka \u2013 \u00eens\u0103 aici simbolul este purtat doar de copii \u2013 la fel ca \u00een Macedonia \u2013 \u015fi doar dup\u0103 14 martie, p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia primelor r\u00e2ndunele, apoi este ag\u0103\u0163at de un copac pentru a alunga sipirtele rele.<\/p>\n

Dac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, amuletele se d\u0103ruiesc femeilor, \u00een Moldova, a\u015fa cum aminteam, primesc cadouri \u015fi b\u0103rba\u0163ii, iar \u00een Bulgaria p\u00e2n\u0103 \u015fi animalele au un \u015fnur alb-ro\u015fu.<\/p>\n

Semnifica\u0163ia comun\u0103 a albului este puterea masculin\u0103, longevitatea, \u00een timp ce ro\u015ful reprezint\u0103 spiritul feminin, fertilitatea.<\/p>\n

 <\/p>\n

La vecinii bulgari exist\u0103 o s\u0103rb\u0103toare foarte asem\u0103n\u0103toare m\u0103r\u0163i\u015forului de la noi \u2013 Martenitsa, denumire care provine de la \u201eBaba Marta\u201d, \u2013 o fiin\u0163\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi capricioas\u0103 \u2013 asem\u0103n\u0103toare Babei Dochia \u2013 , pentru unii o fiin\u0163\u0103 plin\u0103 de energie care pare c\u0103 prive\u015fte \u00eentotdeauna cu invidie la fra\u0163ii ei, \u00een timp ce soarele r\u0103sare numai c\u00e2nd ea z\u00e2mbe\u015fte, pentru al\u0163ii o b\u0103tr\u00e2n\u0103 neputincioas\u0103, aceasta av\u00e2nd mereu la ea un drug de fier \u00een care se sprijin\u0103.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul lunii februarie, bulgarii obi\u015fnuiesc s\u0103 fac\u0103 cur\u0103\u0163enie general\u0103 \u00een gospod\u0103rii, deoarece se spune c\u0103 Baba Marta nu viziteaz\u0103 dec\u00e2t casele \u00eengrijite.<\/p>\n

 <\/p>\n

O legend\u0103 spune c\u0103 tradi\u0163ia purt\u0103rii unei martenitsa a fost inspirat\u0103 de primul han bulgar, Asparuh, care a trimis o sfoar\u0103 alb\u0103 so\u0163iei sale pentru a-i ar\u0103ta c\u0103 a supravie\u0163uit unei b\u0103t\u0103lii.<\/p>\n

Conform tradi\u0163iilor lor, Marta trebuie \u00eenduplecat\u0103 prin purtarea acestui \u015fnur, aproape de guler sau \u00een jurul \u00eencheieturii m\u00e2inii p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd purt\u0103torul vede o barz\u0103 sau un copac \u00eenmugurit, semn al venirii prim\u0103verii. Atunci Martenitsa trebuie ag\u0103\u0163at de o ramur\u0103 a copacului, trasfer\u00e2ndu-i astfel s\u0103n\u0103tatea \u015fi norocul.<\/p>\n

Al\u0163i bulgari obi\u015fnuiesc s\u0103 pun\u0103 Martenitsa sub o piatr\u0103 \u015fi \u00een func\u0163ie de creatura care este \u00een apropierea pietrei a doua zi se evalueaz\u0103 starea prezumat\u0103 a persoanei pentru perioada urm\u0103toare: o larv\u0103 sau un vierme semnific\u0103 s\u0103n\u0103tate \u015fi succes, o furnic\u0103 \u00eenseamn\u0103 succes doar cu mult\u0103 munc\u0103, iar un p\u0103ianjen \u00eenseamn\u0103 necazuri.<\/p>\n

Se mai spune c\u0103 dac\u0103 nu por\u0163i m\u0103r\u0163i\u015for, Baba Marta va aduce spiritele rele \u00een casa ta.<\/p>\n

Dar Martenitsa nu semnific\u0103 doar un \u015fnur alb-ro\u015fu, ci \u015fi dou\u0103 p\u0103pu\u015fi mici, confec\u0163ionate din fire de l\u00e2n\u0103: Pizho \u2013 masculin\u0103, de culoare alb\u0103, semnific\u00e2nd longevitate, putere, puritate \u015fi fericire \u2013 \u015fi Penda \u2013 cea feminin\u0103, de culoare ro\u015fie, simboliz\u00e2nd s\u0103n\u0103tate, concep\u0163ie \u015fi fertilitate.<\/p>\n

\u00cen anumite regiuni din Bulgaria m\u0103r\u0163i\u015foarele sunt purtate \u00een func\u0163ie de statutul social, \u015fi sunt primite, spre deosebire de obiceiul de la noi, at\u00e2t de b\u0103rba\u0163i c\u00e2t \u015fi de femei. Astfel, fetele nem\u0103ritate vor purta m\u0103r\u0163i\u015forul \u00een partea st\u00e2ng\u0103 a rochiei, \u00een vreme ce fetele b\u0103tr\u00e2ne \u00eel vor purta pe degetul mic al m\u00e2inii st\u00e2ngi, iar b\u0103rba\u0163ii c\u0103s\u0103tori\u0163i poart\u0103 \u201emartenitsa\u201d la \u015foseta dreapt\u0103.<\/p>\n

De\u015fi exist\u0103 tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri diferite de la zon\u0103 la zon\u0103, martenitsa bulg\u0103reasc\u0103 semnific\u0103 universal un talisman contra spiritelor rele ale lumii, o urare de s\u0103n\u0103tate \u015fi un semn de apreciere.<\/p>\n

Cel mai lung m\u0103r\u0163i\u015for din lume este lung de aproape 17 kilometri, \u015fi a fost realizat de locuitorii din Vidin, Bulgaria, acest record fiind omologat ca atare de Cartea Recordurilor \u00een anul 2015. \u00cen martie 2016 acesta a fost adus la Buz\u0103u \u015fi a putut fi admirat, dup\u0103 ce a fost purtat de un alai de volutari prin tot ora\u015ful \u015fi a atras admira\u0163ia trec\u0103torilor. Era doar unul dintre elementele unui demers comun al Rom\u00e2niei, Bulgariei \u015fi Macedoniei, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 introduc\u0103 tradi\u0163ia m\u0103r\u0163i\u015forului \u00een patrimoniul cultural mondial al UNESCO.<\/p>\n

Cel mai vechi m\u0103r\u0163i\u015for din Rom\u00e2nia dateaz\u0103, se pare, din anul 1879 \u015fi are forma unei inimi din argint, iar un altul, realizat \u00een anul 1898, are forma unei r\u00e2ndunele aflate \u00een zbor, ambele afl\u00e2ndu-se \u00een posesia unui colec\u0163ionar din Bucure\u015fti.<\/p>\n

\u00cen unele zone din \u0163ar\u0103 predomin\u0103 supersti\u0163ia conform c\u0103reia Baba Dochia va trimite gerul \u00eenapoi dac\u0103 de 1 martie au loc diferite activit\u0103\u0163i gospod\u0103re\u015fti, tocmai din acest motiv femeile nu spal\u0103 \u015fi nu dau cu m\u0103tura, ci preg\u0103tesc doar bucatele pentru mas\u0103.<\/p>\n

\u00cen\u0163elepciunea popular\u0103 mai arat\u0103 c\u0103 purt\u0103toarele m\u0103r\u0163i\u015foarelor sunt ferite s\u0103 fie arse de soare pe timpul verii, vor fi s\u0103n\u0103toase \u015fi frumoase ca florile prim\u0103verii, vor fi pl\u0103cute \u015fi dr\u0103g\u0103stoase, bogate \u015fi norocoase, ferite de boli \u015fi deochi.<\/p>\n

Sursa:\u00a0 R\u0103zvan Moceanu \u2013 RADOR<\/a><\/i><\/b><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Conform unor opinii, acesta este un simbol exclusiv rom\u00e2nesc \u015fi nu mai exist\u0103 \u015fi la alte popoare, iar al\u0163ii consider\u0103 c\u0103 m\u0103r\u0163i\u015forul este un obicei tradi\u0163ional rom\u00e2nesc \u015fi c\u0103 unele popoare vecine, cum sunt bulgarii, l-au adoptat, datorit\u0103 frumuse\u0163ii tradi\u0163iei. Conform vechiului calendar roman, 1 martie era prima zi din […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":20945,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":""},"categories":[166,209],"tags":[],"yoast_head":"\n