Pe 24 martie 1999, la ora 21:00 ora Rom\u00e2niei, avioanele for\u021belor aeriene spaniole livrau primele bombe NATO asupra capitalei Iugoslaviei, Belgrad.<\/h3>\n

\u00cencepea opera\u021biunea \u201eAllied Force\u201d (For\u021ba Aliat\u0103), care a durat timp de 78 de zile \u0219i nu a fost autorizat\u0103 de c\u0103tre Consiliul de Securitate al ONU.<\/h3>\n

<\/p>\n

Pretextul oficial a fost refuzul Iugoslaviei de a semna acordurile de la Rambouillet. Conform acestora, Kosovo r\u0103m\u00e2nea o provincie autonom\u0103 a Iugoslaviei, dar administrat\u0103 de NATO.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 administra\u021bie, NATO ar fi avut 30.000 de solda\u021bi pe teritoriul iugoslav, dar \u0219i imunitate total\u0103 pentru ace\u0219tia. Solda\u021bii NATO ar fi avut dreptul s\u0103 foloseasc\u0103 absolut orice element de infrastructur\u0103 iugoslav, gratuit, iar personalul civil angajat de alian\u021b\u0103 devenea exceptat de la respectarea legii na\u021bionale.<\/p>\n

Asemenea condi\u021bii au fost considerate inacceptabile de c\u0103tre partea iugoslav\u0103, istoricul australian Sir Christopher Clark\u00a0scriind<\/a>\u00a0c\u0103 ultimatumul primit de Serbia \u00een 1914 din partea Austro-Ungariei p\u0103rea mai bl\u00e2nd dec\u00e2t ce i s-a propus la Rambouilet.<\/p>\n

<\/p>\n

Celebrul om de stat \u0219i diplomat, Henry Kissinger,\u00a0afirma<\/a>\u00a0c\u0103 \u201eniciun s\u00e2rb nu ar fi acceptat acel document\u201d.<\/p>\n

Cert este c\u0103 NATO a considerat c\u0103 ac\u021biunea sa a fost una \u201eumanitar\u0103\u201d, pentru a-i salva pe albanezii din Kosovo de \u201epurificare etnic\u0103\u201d. Albanezii erau, ca \u0219i acum, majoritari \u00een Kosovo, \u00een timp ce s\u00e2rbii erau o minoritate.<\/p>\n

NATO a intervenit \u00een favoarea \u201eArmatei de Eliberare din Kosovo (KLA)\u201d, o organiza\u021bie paramilitar\u0103 care atacase poli\u021bi\u0219tii \u0219i func\u021bionarii din Kosovo considera\u021bi vinova\u021bi de abuzuri asupra albanezilor din provincie.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 ulterior au fost prezenta\u021bi ca \u201elupt\u0103tori pentru libertate\u201d, membrii KLA erau acuza\u021bi chiar de Comitetul SUA pentru Refugia\u021bi \u0219i Imigran\u021bi c\u0103 \u201eurm\u0103resc s\u0103 cure\u021be Kosovo de popula\u021bia de etnie s\u00e2rb\u0103\u201d.<\/p>\n

Bombardamentele NATO au durat timp de 78 de zile, ele continu\u00e2nd inclusiv \u00een ziua de Pa\u0219ti pentru s\u00e2rbii ortodoc\u0219i. Pe l\u00e2ng\u0103 obiectivele militare, au fost bombardate o serie de obiective civile: poduri, spitale, \u0219coli, monumente culturale, sedii de partide, \u00eenchisori, sediul televiziunii s\u00e2rbe \u0219i Ambasada Chinei. Acest ultim eveniment a fost\u00a0amintit recent<\/a>\u00a0de c\u0103tre Beijing.<\/p>\n

Rom\u00e2nia, de\u0219i nu era membr\u0103 a Alian\u021bei, a permis survolul avioanelor NATO peste teritoriul \u021b\u0103rii. Cu toate acestea, regimul de la Bucure\u0219ti a \u00eencercat demersuri diplomatice pentru oprirea bombardamentelor m\u0103car \u00een ziua de Pa\u0219ti, dar f\u0103r\u0103 succes.<\/p>\n

\u00cen urma campaniei de 78 de zile, a rezultat acordul de la Kumanovo, prin care Iugoslavia \u0219i-a retras for\u021bele din Kosovo, iar provincia a intrat sub administrarea ONU, prin rezolu\u021bia 1244.<\/p>\n

Dup\u0103 retragerea armatei iugoslave din Kosovo, peste 164.000 de s\u00e2rbi \u0219i 24.000 de \u021bigani au fugit din Kosovo. Dintre cei care au r\u0103mas, inclusiv albanezi considera\u021bi \u201ecolaboratori\u201d, majoritatea au fost abuza\u021bi, inclusiv uci\u0219i, conform mai multor rapoarte ale Human Rights Watch. Biserici \u0219i alte monumente culturale s\u00e2rbe\u0219ti au fost devastate.<\/p>\n

<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen urma campaniei, Serbia a devenit \u021bara cu cei mai mul\u021bi refugia\u021bi interni din Europa. \u00centr-o not\u0103 de interes, ofi\u021berul s\u00e2rb care a dobor\u00e2t un avion F-117 Nighthawk, considerat invizibil, are o mam\u0103 rom\u00e2nc\u0103.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te victimele civile, s\u00e2rbii afirm\u0103 c\u0103 au murit minim 1200 de civili \u0219i au fost 5.000 de r\u0103ni\u021bi, \u00een timp ce Human Rights Watch vorbe\u0219te de maxim 528 de civili uci\u0219i. Atunci a ap\u0103rut conceptul de \u201evictime colaterale\u201d: printre ace\u0219tia au fost \u0219i 89 de copii.<\/p>\n

Joe Biden s-a l\u0103udat \u00een 1999 c\u0103 el a ordonat bombardarea Belgradului, dar acum \u00eel nume\u0219te pe Putin criminal de r\u0103zboi:<\/h3>\n

\u201e<\/span>Am sugerat s\u0103 bombard\u0103m Belgradul. Eu am fost cel care a sugerat trimiterea
\npilo\u021bilor americani \u0219i aruncarea \u00een aer a tuturor podurilor peste Drina!\u201d- spune Biden in video.<\/span><\/h3>\n

\nhttps:\/\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/RO-Joe-Biden-Belgrade-1999.mp4<\/a><\/video><\/div>\n

Sursa: R3Media<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 24 martie 1999, la ora 21:00 ora Rom\u00e2niei, avioanele for\u021belor aeriene spaniole livrau primele bombe NATO asupra capitalei Iugoslaviei, Belgrad. \u00cencepea opera\u021biunea \u201eAllied Force\u201d (For\u021ba Aliat\u0103), care a durat timp de 78 de zile \u0219i nu a fost autorizat\u0103 de c\u0103tre Consiliul de Securitate al ONU. Pretextul oficial a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":22350,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":""},"categories":[166,16,8],"tags":[],"yoast_head":"\n