<\/p>\n

<\/p>\n

Ministerul de Finan\u0163e \u015fi-a asumat pentru anul 2021 un plafon pentru datoria guvernamental\u0103 de 55% din PIB, conform metodologiei UE, dup\u0103 ce anul trecut s-a atins un prag de 47%. Dac\u0103 este s\u0103 \u0163inem cont de experien\u0163a anului 2020, c\u00e2nd pe fondul crizei sanitare \u015fi a crizei economice plafonul de \u00eendatorare, care fusese stabilit ini\u0163ial la 40% din PIB, a fost dep\u0103\u015fit, nu este exclus ca 2021 s\u0103 consemneze o repetare a situa\u0163iei. Necesarul brut de finan\u0163are la nivel guvernamental pentru anul trecut a fost de 148,9\u00a0 miliarde de lei, \u00een condi\u0163iile \u00een care circa 47 de miliarde lei au fost folosi\u0163i pentru refinan\u0163area datoriei scadente. \u00cen 2021, datoriile scadente sunt sensibil egale cu cele de anul trecut, dar Guvernul \u00ee\u015fi propune s\u0103 se \u00eemprumute mai pu\u0163in prin reducerea deficitului bugetar la 7,2 din PIB. Dac\u0103 va reu\u015fi Executivul s\u0103 se \u00eencadreze datoria public\u0103 \u00een \u0163inta de 55% din PIB este greu de spus acum, dar apropierea de plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht se poate dovedi periculoas\u0103 pentru Rom\u00e2nia, dac\u0103 Guvernul nu va lua m\u0103suri pentru cre\u015fterea veniturilor fiscale \u015fi limitarea cheltuielilor. Pentru a afla \u201eC\u00e2t de periculoas\u0103 poate fi cre\u015fterea datoriei publice?\u201d, la \u00eentrebarea adresat\u0103 de Jurnalul au r\u0103spuns bancheri, profesori de economie, consultan\u0163i \u015fi anali\u015fi economici.<\/p>\n

Criza sanitar\u0103 \u015fi cea economic\u0103 asociat\u0103 au prins Rom\u00e2nia total nepreg\u0103tit\u0103. Avea cel mai mare deficit bugetar din PIB din UE, iar cre\u015fterea economic\u0103 bazat\u0103 pe consum \u015fi nu pe investi\u0163ii \u015fi-a demonstrat imediat limitele la apari\u0163ia crizei. Asta a f\u0103cut ca \u0163ara noastr\u0103 s\u0103 fie anul trecut mult mai puternic lovit\u0103 de perturbarea climatului economic interna\u0163ional. Acum Guvernul este for\u0163at s\u0103 treac\u0103 la un program de reforme, av\u00e2nd ca axe principale reducerea cheltuielilor bugetare \u015fi pe cre\u015fterea investi\u0163iilor. Investi\u0163iile sunt \u00eenc\u0103 un subiect sensibil \u00een bugetul pe 2021 pentru c\u0103 nu se cunosc. Putem \u00eens\u0103 intui c\u0103 prioritare vor r\u0103m\u00e2ne cele din zona transporturilor, unde au fost prioritizate 130 de proiecte, dar toate vechi, ele fiind \u00eens\u0103 \u00een diverse stadii de realizare.<\/p>\n

Datoria guvernamental\u0103 conform metodologiei UE (%PIB)\u00a0<\/strong><\/h2>\n

<\/p>\n

Datoria guvernamental\u0103, conform metodologiei UE, s-a situat la sf\u00e2r\u015fitul anului 2019 la un nivel de 35,3% din PIB, pentru ca la sf\u00e2r\u015fitul lunii decembrie 2020, aceasta s\u0103 reprezinte 47,7.<\/p>\n

Suntem \u00een procedura de deficit excesiv<\/strong><\/h2>\n

\u00cen 2019 datoria public\u0103 contractat\u0103 a fost la 31 decembrie \u00een valoare de 449,0 miliarde de lei, din care datoria public\u0103 guvernamental\u0103 a fost de 432,5 miliarde de lei (reprezent\u00e2nd 96,3% din total datorie public\u0103). Cre\u015fterea exploziv\u0103 a deficitulul bugetar a f\u0103cut ca \u00een aprilie 2020 \u00eempotriva \u0163\u0103rii noastre s\u0103 fie declan\u015fat\u0103 procedura de deficit excesiv. \u00cen septembrie 2020, Comisia European\u0103 \u0219i-a prezentat raportul privind m\u0103surile luate \u00een urma recomand\u0103rii, iar acesta indica o deteriorare major\u0103 a finan\u021belor publice \u00een cursul anului 2020, \u00een principal din cauza pandemiei de COVID-19.\u00a0 Comisia Europeana a am\u00e2nat anul trecut luare unei decizii cu privire\u00a0 la acest aspect, dar Comisia va reevalua situa\u021bia bugetar\u0103 a Rom\u00e2niei pe baza datelor privind rezultatul execu\u021biei bugetare din 2020, a bugetului din 2021 \u0219i a previziunilor Comisiei de prim\u0103var\u0103<\/p>\n

Rom\u00e2nia ie\u015fea din criza financiar\u0103 din 2009-2010 \u00eenregistr\u00e2nd o ponderea a datoriei publice \u00een PIB printre cele mai sc\u0103zute, de 33,3% din PIB, media la nivelul UE fiind de 82,5%.<\/p>\n

Ce spunea Comisia European<\/strong><\/h2>\n

Comisia European\u0103 concluziona c\u0103\u00a0\u201eRom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu riscuri ridicate de sustenabilitate fiscal\u0103 pe termen mediu \u0219i lung, generate \u00een principal de deficitele fiscale ridicate \u0219i costurile asociate cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea\u201d. De\u015fi sublinia c\u0103 \u0163ara noastr\u0103 era \u00eenc\u0103 departe de limia maxim\u0103 a plafonului de \u00eendatorare, Comisia European\u0103 atr\u00e2gea aten\u0163ia c\u0103 \u00een 2025 pragul de \u00eendatorare poate atinge 60% din PIB ar urma s\u0103 fie atins, pentru ca s\u0103 se mearg\u0103 spre 90% \u00een 2030, \u00een absen\u021ba unor schimb\u0103ri \u00een politica economic\u0103. Previziunile din 2020 ale Comisiei nu sunt departe de realitate, Rom\u00e2nia apropiindu-se deja de \u0163inta de 60% chiar dup\u0103 previziunile guvernului.<\/p>\n

Plafoanele unor indicatori pe anul 2021<\/strong><\/h2>\n

-Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent \u00een produsul intern brut, este\u00eenanul 2021 de 7,16%, iar \u00een anul 2022 de 5,84%;<\/p>\n

-Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent \u00een produsul intern brut, estede 9,8%\u00een anul 2021\u0219i de 9,1% \u00een anul 2022;<\/p>\n

-Plafonul privind datoria public\u0103, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sf\u00e2r\u0219itul anului 2021, este de 55% produsul intern brut;<\/p>\n

-\u00cen anul 2021, plafonul privind finan\u021b\u0103rile rambursabile, care pot fi contractate de c\u0103tre unit\u0103\u0163ile\/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este \u00een sum\u0103 de 1.200 milioane de lei;<\/p>\n

-\u00cen anul 2021,plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este deminus 63.135,5milioane lei;<\/p>\n

 <\/p>\n

Ionu\u0163 Dumitru: \u201dNu putem continua la nesf\u00e2r\u015fit cu un deficit bugetar a\u015fa mare\u201d<\/h3>\n

economist-\u015fef Raiffeisen Bank<\/h3>\n

\u00cen primul r\u00e2nd este foarte important ca acest\u0103 tendin\u0163\u0103 de cre\u015ftere a datoriei publice s\u0103 se tempereze. Anul trecut a crescut foarte mult pentru c\u0103 am avut de acoperit deficite foarte mari. Rom\u00e2nia este \u00eentr-adev\u0103r sub gradul de \u00eendatorare de 60% din PIB, dar pentru noi acesta este un grad mare de \u00eendatorare. Dac\u0103 pentru Germania, de exemplu, acesta nu este un grad mare de \u00eendatorare, pentru \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, cum este \u015fi Rom\u00e2nia, acesta este un grad mare. Dac\u0103 ne uit\u0103m la modul \u00een care am finan\u0163at anul trecut deficitul de circa 145 de miliarde de lei (9,8% din PIB), din care circa 45 de miliarde de lei au reprezentat datoriile ajunse la maturitate, putem spune c\u0103 am avut o misiune grea. Cu ajutorul lichidit\u0103\u0163ilor injectate \u00een pia\u0163\u0103 de BNR, cu ajutorul emisiunilor de titluri de stat cump\u0103rate de BNR, cu sprijinul pachetelor de finan\u0163are europene am reu\u015fit s\u0103 acoperim datoriile. Totu\u015fi, nu putem continua la nesf\u00e2r\u015fit cu un deficit bugetar a\u015fa mare. Acesta trebuie redus sub 3% \u00eentr-un orizont de timp nu \u00eendelungat.<\/p>\n

Valentin Lazea: \u201dUn grad de \u00eendatorare de 55% este cel mai bun scenariu ast\u0103zi\u201d<\/h3>\n

Economistul \u0219ef al B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei<\/h3>\n

Toate \u0163\u0103rile au un grad de \u00eendatorare mare din cauza crizei. C\u00e2t suntem \u00eenc\u0103 sub un grad de \u00eendatorare de 60% este \u00eenc\u0103 acceptabil. S\u0103 ajungem la 55%, s\u0103 nu dep\u0103\u015fim acest procentt. Atingerea procentului de 55% ar fi \u00een cea mai bun\u0103 variant\u0103 pentru c\u0103 limitarea la acest nivel \u00een 2024 este condi\u0163ionat\u0103 de un deficit de 3% din PIB, ceea ce este cam greu de realizat.\u00a0 \u00cen aceste condi\u0163ii atingerea unui grad de \u00eendatorare de 55% este cel mai bun scenariu ast\u0103zi, a\u015fa c\u0103 nici nu se mai pune problema de bun sau r\u0103u.<\/p>\n

Cristian P\u0103un : Rom\u00e2nia se pr\u0103bu\u015fe\u015fte mai repede dec\u00e2t alte \u0163\u0103ri<\/h3>\n

Rectorul Facult\u0103\u0163ii de Rela\u0163ii Economice din cadrul ASE<\/h3>\n

Economia Rom\u00e2nie a crescut pe datorie \u015fi \u00eentr-o perioad\u0103 de cre\u015ftere noi nu am pl\u0103tit datorii, ci am acumulat. \u00cen perioada 2017-2019 noi trebuia s\u0103 stagn\u0103m datoria \u015fi deficitele, dar s-a \u00eent\u00e2mplat invers. Asta a arat\u0103 c\u0103 am avut o cre\u015ftere pe datorie care nu a avut nicio leg\u0103tur\u0103 cu\u00a0 investi\u0163iile. Prin acest consum noi am alimentat cre\u015fteriile salariale din sistemul bugetar care \u00een intervalul men\u0163ionat au \u00eenregistrat o dinamic\u0103 de cre\u015ftere de 20% pe an. \u00cen condi\u0163ile \u00een care PIB-ul a tot crescut \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, procentul datoriei publice \u00een PIB nu a crescut semnificativ. \u00cen contextul \u00een care PIB-ul s-a pr\u0103bu\u015fit, efectele s-au v\u0103zut imedit. Acum chiar \u015fi dac\u0103 datoria ar stagna, cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 ea ar cre\u015fte ca procent \u00een PIB. Poate c\u0103 nu acest procent al datoriei publice \u00een PIB este cel mai relevant. Poate ar fi mai interesant de v\u0103zut datorie public\u0103 pe cap de locuitor. \u00cen Rom\u00e2nia, 94% din veniturile fiscale\u00a0 se duc pe tei lucruri: salarii, pensii \u015fi asisten\u0163\u0103 social\u0103. Nu r\u0103m\u00e2ne nimic pentru investi\u0163ii, a\u015fa c\u0103 astea le trecem la datorii. Este periculos orice procent al datoriei publice \u00een PIB care este mai mare ca 1% \u015fi \u00een opinia mea orice guvern ar trebui s\u0103 func\u0163ioneze cu deficite 0. Cu c\u00e2t te \u00eent\u00e2nzi mai multe dec\u00e2t \u00ee\u0163i este plapuma, este periculos. Totu\u015fi, multe \u0163\u0103ri apas\u0103 pedala datoriilor pentru dezvoltare, China, SUA, Japonia \u015fi chiar \u0163\u0103ri din UE. Situ\u0163ia pe care noi o avem este general\u0103 \u00een lume. Guvernele func\u0163ioneaz\u0103 pe datorie \u015fi cu deficite mari. Asta le oblig\u0103 la reforme, iar pe noi, ceilal\u0163i, s\u0103 fim aten\u0163i de ce parte a baricadei\u00a0 ne situ\u0103m. Rom\u00e2nia a intrat \u00een aceast\u0103 criz\u0103 mai pu\u0163in preg\u0103tit dec\u00e2t alte \u0163\u0103ri. Vedem c\u0103 apar crize noi \u015fi ele se succed cu repeziciune. Asta face ca Rom\u00e2nia s\u0103 nu ab\u0103 timp s\u0103 se recupereze dup\u0103 o criz\u0103 \u015fi s\u0103 intre deja \u00een alt\u0103 criz\u0103, ceea ce face a noi s\u0103 ne pr\u0103bu\u015fim mai mult dec\u00e2t al\u0163ii. Faptul c\u0103 UE ne cere s\u0103 respect\u0103m un anumit procent al datoriei publice \u00een PIB nu este un lucru r\u0103u, ese o condi\u0163ie care ne face s\u0103 fim responsabili cu finan\u0163ele \u0163\u0103rii.<\/p>\n

Ioana Petrescu: \u201eDatoria public\u0103 a explodat \u00een ultimii ani. De ce conteaz\u0103?\u201d<\/h3>\n

fost ministru de Finan\u0163e<\/h3>\n

Datoria public\u0103 a crescut cu 40% din 2018 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020. S\u0103 fie clar, este \u00een regul\u0103pentru un stat s\u0103 se \u00eemprumute,dac\u0103se asigur\u0103 c\u0103 are resursele s\u0103\u00ee\u0219i poat\u0103pl\u0103ti datoria.\u00a0 \u00cen general, o \u021bar\u0103 cu un PIB mai mare se poate \u00eemprumuta mai mult dec\u00e2t o \u021bar\u0103 cu un PIB mai mic. Tocmai de aceea, o imagine mai bun\u0103 ne-o ofer\u0103datoria public\u0103 calculat\u0103 ca procent din PIB.\u00a0 \u0218i tocmai acest indicator a crescutvertiginos in ultimii 3 ani de la 34 la 44%.Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 ne \u00eengrijor\u0103m?<\/p>\n

Dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een jur, se pare c\u0103 nu. \u00cen Fran\u021ba, Spania \u0219i Belgia, nivelul datoriei publice a ajuns s\u0103dep\u0103\u0219easc\u0103 100% din PIB, mult peste limita de 60%, acceptat\u0103 de Comisia European\u0103. \u00cens\u0103, investitorii nu se uit\u0103 doar la aceste cifre c\u00e2nd decid dac\u0103 s\u0103finan\u021beze datoria public\u0103 a unei \u021b\u0103ri.\u00a0 Conteaz\u0103 \u0219i c\u00e2t\u0103 \u00eencredere au c\u0103\u021b\u0103rile respective\u00ee\u0219i vor pl\u0103ti datoria. Iar \u00eencrederea pe care o acord\u0103Fran\u021bei, Spaniei sau Belgiei nu este aceea \u0219i cu cea acordat\u0103Rom\u00e2niei. Noi NU ne permitem s\u0103 facem datorii at\u00e2t de mari precum aceste \u021b\u0103ri!<\/p>\n

Dac\u0103 investitorii \u00ee\u0219i pierd \u00eencrederea \u00een statul roman, dob\u00e2nzile vor cre\u0219te\u0219i ne vom \u00eemprumuta la pre\u021buri din ce \u00een ce mai mari.\u00a0 Vedem deja o cre\u0219tere cu 20% \u00een cheltuielile publice cu dob\u00e2nzile \u00een ultimul an. Practic anul trecut, fiecare rom\u00e2n a pl\u0103tit 763 de lei \u00eendob\u00e2nzi guvernamentale. Aceste cheltuieli vor continua s\u0103 creasc\u0103, dac\u0103 nu lu\u0103m m\u0103suri s\u0103cre\u0219tem PIB-ul \u0219i s\u0103 reducem deficitul.<\/p>\n

 <\/p>\n

Horia Braun: \u201dBanii \u00eemprumuta\u0163i trebuie folosi\u0163i pentru a ajuta economia\u201d<\/h3>\n

director general al Erste Asset Management<\/h3>\n

Nu conteaz\u0103 gradul de \u00eendatorare pe care \u00eel ai. Conteaz\u0103 ce faci cu banii pe care \u00eei \u00eemprumu\u0163i, cum sunt ei utiliza\u0163i. Dac\u0103 ei sunt investi\u0163i \u00een economie, \u00een cre\u015fterea Produsului Intern Brut, \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00een infrastructur\u0103, atunci nu este o problem\u0103 c\u0103 \u00ee\u015fi cre\u015fte datoria. Un al doilea aspect care trebuie subliniat este cel legat de puterea de a finan\u0163a aceast\u0103 datorie. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 sunt \u0163\u0103ri \u00een care gradul de \u00eendatorare dep\u0103\u015fe\u015fte 100% din PIB, iar anul trecut din cauza crizei multe \u0163\u0103ri au \u00eenchis cu o cre\u015ftere mare a gradului de \u00eendatorare. Important este ca aceast\u0103 datorie s\u0103 poat\u0103 fi finan\u0163at\u0103 f\u0103r\u0103 costuri mari, iar actualul context este unul favorabil finan\u0163\u0103ri de pe pia\u0163\u0103 pentru c\u0103 au sc\u0103zut dob\u00e2nzile \u015fi randmentele la titlurile de stat. Statul se poate finan\u0163a acum la o dob\u00e2nd\u0103 sub rata infla\u0163iei \u015fi sub rata de cre\u015ftere a Produsului Intern Brut, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 finan\u0163area nu reprezint\u0103 o povar\u0103. Nu exist\u0103 o cifr\u0103 maxim\u0103, o cifr\u0103 magic\u0103 p\u00e2n\u0103 la care te po\u0163i \u00eemprumuta. Sigur c\u0103 exist\u0103 tratatul de la Mastrich care prevede un grad de \u00eendatorare de maximum 60%, dar din cauza crizei tratatele sunt suspendate anul curent. Nici procentul de 60% nu are o semnifica\u0163ie economic\u0103 \u00een sine. Banii \u00eemprumuta\u0163i trebuie folosi\u0163i pentru a ajuta economia s\u0103-\u015fi revin\u0103 mai repede, iar costurile de finan\u0163are a datoriei trebuie s\u0103 fie suportabile.<\/p>\n

Adrian Codirla\u0219u:\u201dE bine s\u0103 avem un grad de \u00eendatorare c\u00e2t mai mic\u201d<\/h3>\n

vicepre\u0219edintele organiza\u021biei profesioni\u0219tilor \u00een investi\u021bii -CFA Rom\u00e2nia:<\/h3>\n

Chiar dac\u0103 ne parcurgem criza Covid-19 \u0219i toate \u021b\u0103rile au \u00eenregistrat cre\u0219teri la ponderea datoriei publice \u00een PIB, pragul de 60% r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare. E adev\u0103rat c\u0103 statele din zona euro l-au dep\u0103\u0219it, dar aici trebuie subliniat un aspect. Germania, de exemplu, se \u00eemprumut\u0103 pe 30 de ani la dob\u00e2nd\u0103 negativ\u0103, astfel c\u0103 practic Guvernul Germaniei e pl\u0103tit ca s\u0103 se \u00eemprumute, datoria public\u0103 devenind surs\u0103 de venit la buget. E bine ca Rom\u00e2nia s\u0103 respecte pragul de 60%. \u00cen caz contrar, un nivel prea ridicat ar afecta cre\u0219terea economic\u0103, pentru c\u0103 Executivul, \u00een loc s\u0103 aloce fonduri pentru investi\u021bii, va fi nevoit s\u0103 achite datoria. Vom putea spune c\u0103 am ie\u0219it din criza Covid-19 atunci c\u00e2nd deficitul bugetar va reveni sub cota de 3%. \u00cen acel moment, ar fi recomandabil s\u0103 avem un nivel de maximum 55% pondere a datoriei publice \u00een PIB.<\/p>\n

Adrian Negrescu:\u201dE nevoie de o reg\u00e2ndire a rolului \u00eemprumuturilor statului\u201d<\/h3>\n

managerul companiei de consultan\u021b\u0103 Frames<\/h3>\n

Pandemia ne-a prins, din p\u0103cate, nepreg\u0103ti\u021bi at\u00e2t din punct de vedere sanitar c\u00e2t \u0219i economic. \u00centr-un an 2020 \u00een care am avut dou\u0103 r\u00e2nduri de alegeri, Guvernul n-a avut curaj s\u0103 ia m\u0103suri de restructurare, astfel c\u0103 singura solu\u021bie a fost s\u0103 se \u00eemprumute \u0219i astfel am ajuns la adev\u0103rate cifre record. \u00cen absen\u021ba unor reforme structurale, Rom\u00e2nia va continua s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe credit.\u00cen condi\u021biile \u00een care 85% din bugetul statului se duce pe salarii, pensii \u0219i alte cheltuieli sociale, Guvernul va trebui s\u0103 fac\u0103 rost de bani, iar cum atragerea fondurilor UE va fi o misiune dificil\u0103, birocratic\u0103 \u0219i impredictibil\u0103, b\u0103ncile vor r\u0103m\u00e2ne, \u00een continuare, principalul partener al statului rom\u00e2n.<\/p>\n

Ne afl\u0103m, din p\u0103cate, \u00eentr-un cerc vicios din care nu vom putea ie\u0219i dec\u00e2t prin decizii curajoase, prin m\u0103suri concrete de restructurare a aparatului public, a celor peste 1000 de firme de stat, a modului \u00een care stimul\u0103m economia. Dincolo de necesara reducere a evaziunii fiscale, e nevoie de o reg\u00e2ndire a rolului \u00eemprumuturilor statului pentru c\u0103, din p\u0103cate, ne \u00eemprumut\u0103m mai mult pentru salarii \u0219i pensii si prea pu\u021bin pentru investi\u021bii \u2013 singurele care pot aduce cre\u0219tere economic\u0103 \u0219i implicit bani la buget. Rom\u00e2nia nu este nici Italia \u0219i nici m\u0103car Grecia, s\u0103 \u00ee\u0219i permit\u0103 un nivel al datoriei foarte ridicat. Italia are o economie puternic\u0103, Grecia are turism \u0219i investi\u021bii de 10 ori c\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia. Noi, din p\u0103cate, avem o economie \u00eenc\u0103 fragil\u0103, \u00een care peste 90% dintre companii sunt slab finan\u021bate. 40% din totalul taxelor adunate de stat provin de la numai 4000 de companii, \u00een condi\u021biile \u00een care avem peste 1,1\u00a0 milioane de firme active.\u00cen aceste condi\u021bii, s\u0103 te \u00eemprumu\u021bi exclusiv pentru cheltuieli sociale, pentru consum, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00ee\u021bi tai, practic, craca de sub picioare. Numai cheltuielile cu dob\u00e2nzile la datoria public\u0103 au ajuns s\u0103 reprezinte 14,5 miliarde de lei, o sum\u0103 imens\u0103. \u0218i cu investi\u021biile este o mare problem\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Din p\u0103cate, \u00een loc s\u0103 construim infrastructur\u0103, noi am investit \u00een ultimii ani mai mult \u00een proiecte f\u0103r\u0103 dezvoltare pe orizontal\u0103 \u2013 cele mai vizibile sunt, de exemplu, stadioanele \u0219i bisericile. Cu banii pe un stadion care \u0219i a\u0219a va fi mai mult gol, construiam un spital, construiam 10 \u0219coli de meserii de care are nevoie economia, construiam infrastructur\u0103 de electricitate, gaze \u0219i ap\u0103. Nu spun c\u0103 astfel de investi\u021bii nu sunt importante dar trebuie s\u0103 g\u00e2ndim \u00een perspectiv\u0103, s\u0103 dezvolt\u0103m proiecte care s\u0103 aduc\u0103 cre\u0219tere economic\u0103. Dac\u0103 vom continua s\u0103 ne \u00eemprumut\u0103m f\u0103r\u0103 s\u0103 g\u0103sim solu\u021bii s\u0103 facem economii, ne vom amaneta viitorul \u0219i poten\u021bialul economic. Vom pierde din competitivitatea \u0219i atractivitatea economic\u0103, le vom l\u0103sa copiilor no\u0219tri o datorie care \u00eei va pune \u00een imposibilitatea de a mai putea s\u0103 \u00ee\u0219i construiasc\u0103 un viitor, un nivel de trai mai bun.<\/p>\n

Adrian Vasilescu consultant de strategie BNR: \u201dNe descurc\u0103m onorabil\u201d<\/h3>\n

Trebuie \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 vedem c\u0103 ne confrunt\u0103m cu o criz\u0103 grav\u0103. Peste tot \u00een UE datoria public\u0103 a crescut, iar media a ajuns la 100% , dar s-a ajuns \u015fi la un grad de \u00eendatorare de 150%. \u00cen aceste condi\u0163ii noi st\u0103m bine, ne descurc\u0103m onorabil av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 suntem sub plafonul de 60%. Sigur, c\u00e2nd vorbim despre datorii vorbim \u015fi despre dob\u00e2nzi. Noi venim dup\u0103 un ciclu mare de infla\u0163ie \u00een care doi ani la r\u00e2nd am avut cea mai mare infla\u0163ie din UE. Acum suntem singura \u0163ar\u0103 din Ue cu o infla\u0163ie \u00een jur de 2%, o infla\u0163ie care este considerat\u0103 optim\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 infla\u0163ia mu\u015fc\u0103 din veniturile oamenilor at\u00e2t c\u00e2t trebuie s\u0103 mu\u015fte pentru a men\u0163ine un echilibru economic. \u00cen aceste condi\u0163ii, gradul de \u00eendatorare nu este o problem\u0103 care s\u0103 fie mai complicat\u0103 dec\u00e2t pentru alte \u0163\u0103ri din UE. Noi avem o pondere a datoriei publice \u00een PIB de sub 60% \u015fi cea mai bun\u0103 pozi\u0163ie pe tabloul de bord al infla\u0163iei. Totu\u015fi, este o problem\u0103 pe care trebuie privit\u0103 cu anten\u0163ie mare \u015fi cump\u0103tare.<\/p>\n

Aurelian Dochia profesor de economie:\u201d Trebuie s\u0103 acord\u0103m aten\u021bie evolu\u021biei datoriei publice\u201d<\/h3>\n

Pentru Rom\u00e2nia, o cre\u0219tere a ponderii datoriei \u00een PIB poate deveni periculoas\u0103. E adev\u0103rat, noi \u00eenc\u0103 avem un nivel mult mai mic dec\u00e2t majoritatea \u021b\u0103rilor din zona euro. Italia are o datorie mult mai mare, dar Italia, f\u0103c\u00e2nd parte din zona euro, beneficiaz\u0103 de sus\u021binerea B\u0103ncii Central Europene, care va continua s\u0103 o finan\u021beze. \u00cen schimb, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 se descurce pe cont propriu, \u00een condi\u021biile \u00een care are o economie mic\u0103 \u0219i cu multe vulnerabilit\u0103\u021bi. Probabil anul acesta, \u00een cel mai bun caz deficitul bugetar se va situa la 7% din PIB, cum a prognozat Guvernul. V\u0103z\u00e2nd c\u0103 \u0219i datoria cre\u0219te \u0219i deficitul bugetar se afl\u0103 la o cot\u0103 ridicat\u0103, investitorii ar putea s\u0103 devin\u0103 nervo\u0219i, \u0219i s\u0103 creasc\u0103 dob\u00e2nzile la care ne \u00eemprumut\u0103. De asemenea, ne putem a\u0219tepta la panic\u0103 \u00een pie\u021be, ceea ce ar duce la majorarea costurilor de finan\u021bare peste tot \u00een lume. Exist\u0103 multe necunoscute pe plan mondial, bursele se afl\u0103 la un nivel de evaluare ridicat, numero\u0219i speciali\u0219ti consider\u0103 c\u0103 s-a format o bul\u0103 \u00een contextul politicilor laxe practicate de b\u0103ncile centrale. Toate acestea ne pot afecta, astfel c\u0103 trebuie s\u0103 acord\u0103m aten\u021bie evolu\u021biei datoriei publice.<\/p>\n

Dan Schwartz consultant economic: \u201cProblema este legat\u0103 de modul \u00een care folosim banii\u201d<\/h3>\n

Problema nu este gradul de \u00eendatorare. Problema este una mai sensibil\u0103 \u015fi este legat\u0103 de modul \u00een care cheltuim banii. Dac\u0103 de apropiem de un grad de \u00eendatorare de 60% din PIB, iar \u00eemprumuturile pe care le lu\u0103m le folosim pentru a finan\u0163a consumul, atunci exist\u0103 un risc mare pentru economie. Putem intra chiar \u00een incapacitate de plat\u0103. Dac\u00ee \u00eens\u0103 banii merg spre investi\u0163ii realmente productive, care s\u0103 aduc\u0103 valoare, nu panselu\u0163e \u015fi borduri, atunci nu m\u0103 sperie un grad mare de \u00eendatorare. Nu \u0163inta \u00een sine este important\u0103, ci cum administr\u0103m banii \u015fi cu ce costuri, \u015fi m\u0103 refer aici inclusiv la costurile legate de corup\u0163ie pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 suntem tributari unei mentalit\u0103\u0163i p\u0103guboase. Pe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 se insiste asupra \u0163intelor de deficit. S\u0103 se insiste asupra cre\u015fterii veniturilor fiscal \u015fi limitarea cheltuielilor. Veniturile trebuie s\u0103 creasc\u0103 f\u0103r\u0103 cre\u015fterea fiscalit\u0103\u0163ii pentru c\u0103 acest lucru pe termen scurt va aduce mai mul\u0163i bani la buget, dar pe termen lung va lovi \u00een spiritual antreprenorial \u015fi atunci procesul de dezvoltare este afectat. Anul trecut pentru acoperirea deficitului bugetar \u015fi plata datoriei scadente s-a f\u0103cut un efort mare. De aceea este important s\u0103 \u00eencurajezi mediul de afaceri. Mai devreme sau mai t\u00e2rziu, ace\u015fti bani se vor \u00eentoarce la buget. Pe de alt\u0103 parte, reducerea cheltuielilor statului este obligatorie, inclusiv a costurilor pe care le \u00eenregistreaz\u0103 cu dob\u00e2nzile. Trebuie s\u0103 ne \u00eendator\u0103m la un pre\u0163 al banilor c\u00e2t mai sc\u0103zut. Pe m\u0103sur\u0103 ce economia global\u0103 \u00ee\u015fi va reveni, putem asista \u015fi la o cre\u015ftere a dob\u00e2nzilor \u015fi, de aceea, trebuie s\u0103 fim aten\u0163i ce contracte de \u00eemprumut semn\u0103m acum. De aceea spun c\u0103 nu este suficient s\u0103 ai bani, trebuie s\u0103 \u015ftii \u015fi ce s\u0103 faci cu ei.<\/p>\n

Gabriel Biri\u015f consultant fiscal:\u201dNoi p\u00e2n\u0103 acum am m\u00e2ncat pe datorie\u201d<\/h3>\n

Un grad de \u00eendatorare de 55% din PIB este periculos.Noi am f\u0103cut deficite foarte mari \u015fi am crescut gradul de \u00eendatorare. Problema este c\u0103 am f\u0103cut deficite mari ca s\u0103 m\u00e2nc\u0103m, nu ca s\u0103 investim. \u00cen momentul \u00een care te \u00eemprumu\u0163i s\u0103 cre\u015fte salarii ,pensii, s\u0103 dai vouchere de vacan\u0163\u0103, facilit\u0103\u0163i fiscal etc, este doar o chestiune de timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vine creditorul s\u0103-\u0163i ia casa. Noi am mai trecut prin astfel de moment, nu este ceva nou, dar nu am \u00eenv\u0103\u0163at nimic. Aveem un deficit bugetar mare \u015fi o cre\u015ftere a gradului de \u00eendatorare, exist\u0103 presiunea \u00een strad\u0103 a sindicatelor \u015fi a organiza\u0163iilor de pensionari pentru cre\u015ftere salariilor \u015fi pensiilor, iar toate acestea ne pun \u00een pericol raing-ul de \u0163ar\u0103. Noi \u015fi a\u015fa avem perspectiv\u0103 negativ\u0103, iar o deteriorare a rating-ului ne-ar duce \u00een junk, adic\u0103 nerecomandabil investi\u0163iilor. Dac\u0103 raport\u0103m plafonul de \u00eendatorare \u015fi la veniturile bugetare, vom vedea c\u0103 acesta este mare. Pe de alt\u0103 parte, s\u0103 nu uitt\u0103m de datoria pe care statul o are fa\u0163\u0103 de cet\u0103\u0163enii s\u0103i prin Pilonul I de pensii. Pensiile sunt pl\u0103tite acum din contribu\u0163iile pl\u0103tie ast\u0103zi. Piramida v\u00e2rstei nu neajut\u0103. \u00cen 2030 va ie\u015fi la pensie genera\u0163ia \u201edecre\u0163eilor\u201d, iar statul trebuie s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru acest \u015foc. Datoria ar trebui redus\u0103, pentru c\u0103 din perspectiva anului 2030 va trebui s\u0103 te \u00eemprumu\u0163i pentru a putea pl\u0103ti acele pensii.<\/p>\n

R\u0103zvan Or\u0103\u0219anu analist economic: \u201eE timpul s\u0103 oprim tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 risip\u0103\u201d<\/h3>\n

Sunt dou\u0103 lucruri separate, una este efectiv cantitatea datoriei, s\u0103-i spunem a\u0219a, sau c\u00e2t de mare este datoria \u0219i aici avem noroc c\u0103 am pornit de la zero. Suntem singura \u021bar\u0103 de pe planet\u0103 care \u00een martie \u201989 \u0219i-a pl\u0103tit datoriile. Acum, ca procent din PIB \u00eenc\u0103 suntem departe de liniile de avarie. Este o situa\u021bie excep\u021bional\u0103 \u00een care m\u0103suri contraciclice sunt potrivite. Adic\u0103, c\u00e2nd \u021bi se pr\u0103bu\u0219e\u0219te economia prima dat\u0103 stingi focul din economie, adic\u0103 revii pe cre\u0219tere \u0219i dup\u0103 aia vezi ce faci cu datoria. N-o spun doar eu, o spun toate \u021b\u0103rile, o spune Trezoreria American\u0103.<\/p>\n

\u00centrebarea este unde duci banii? Adic\u0103 dac\u0103 faci investi\u021bii drumuri \u0219i drumurile astea \u00ee\u021bi vor aduce pe viitor afaceri \u0219i economia va cre\u0219te, \u00ee\u021bi vei putea permite s\u0103 sus\u021bii costul acestor datorii \u0219i costul lor de finan\u021bare.\u00a0 Dac\u0103, \u00een schimb, v\u00e2ri banii \u00een ni\u0219te g\u0103uri negre: \u00eentreprinderi de stat neperformante, salarii, sporuri, pensii \u0219i a\u0219a mai departe, poate c\u0103 aju\u021bi ni\u0219te oameni \u00eentr-un moment dificil \u00eens\u0103 pe termen lung nu vei putea sus\u021bine costul acelei datorii. Deocamdat\u0103 agen\u021biile de rating se uit\u0103 mai degrab\u0103 la viitor, nu doar la deficitul de azi, se uit\u0103 la c\u00e2t de sustenabil \u0219i serios este traseul de reducere a deficitului bugetar pe termen mediu. Am v\u0103zut prognoza celor de la Guvern cu reducerea \u00eentr-o zon\u0103 de 4% \u00een 3 ani. E un target ambi\u021bios, dar este un target c\u00e2t de c\u00e2t credibil \u0219i cel pu\u021bin agen\u021biile de rating au cifre foarte apropiate. \u0218i atunci, at\u00e2ta vreme c\u00e2t folose\u0219ti intervalul \u0103sta s\u0103 faci ceva restructur\u0103ri \u0219i mai ales s\u0103 nu opre\u0219ti \u0219antierele, investi\u021biile mari publice \u0219i c\u00e2t timp \u00ee\u021bi preg\u0103te\u0219ti relansarea economic\u0103, aceste datorii pe termen mediu pot fi sus\u021binute.<\/p>\n

Pe mine m\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103 c\u0103 v\u0103d \u00een continuare o cre\u0219tere pe arierate \u00een sectorul public, e o meteahn\u0103 veche. Zonele de neperforman\u021b\u0103 \u00een sectorul public ar trebui s\u0103 fie \u00eencet, \u00eencet, cur\u0103\u021bate.\u00a0 E timpul s\u0103 oprim tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 risip\u0103.<\/p>\n

\u00cen opinia mea datoria public\u0103 este pe un traseu ascendent \u00een urm\u0103torii 3 ani. Nu e important stocul datoriei, ci e important ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd ajungem aproape de 60% din PIB, asta este nenorocirea. Noi profit\u0103m de baza joas\u0103 \u0219i de faptul c\u0103 am pornit de la zero, dar va veni o vreme c\u00e2nd vom trece de ni\u0219te praguri de alarm\u0103!\u00a0 E evident\u0103 \u00eentrebarea oamenilor: a\u021bi \u00eemprumutat zeci de miliarde, unde sunt banii? R\u0103spunsul v\u0103d c\u0103 este foarte chinuit \u00een zona deciden\u021bilor \u0219i ar trebui s\u0103 fie dat cu toat\u0103 gura.\u00a0 Fra\u021bilor, peste 1 mld de euro \u00eenseman\u0103 deficitul la pensii \u00een fiecare an, au fost ani \u00een care a fost peste 2 \u0219i chiar peste 3 miliarde. M\u0103surile cu \u0219omajul tehnic pentru pandemie au costat \u0219i ele aproape de 1 mld euro, dac\u0103 nu peste. Tot ce a \u00eensemnat sc\u0103dere de venituri din pricina pandemiei au \u00eensemnat c\u00e2teva miliarde bune. Adic\u0103 noi am continuat s\u0103 consum\u0103m pe bugetul vechi, ba chiar am aprobat ni\u0219te m\u0103suri \u00een plus pentru stimularea economiei \u00een condi\u021biile \u00een care veniturile statului sunt \u00een c\u0103dere liber\u0103.<\/p>\n

Momentan suntem bine, ne putem \u00eemprumuta \u0219i suntem ok. Dac\u0103 \u00een viitoram avea un guvern mai pu\u021bin responsabil, cum am mai avut, traducerea este aceea\u0219i de fiecare dat\u0103: infla\u021bie. Deci, un guvern care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se scoat\u0103 din datorii creeaz\u0103 infla\u021bie. Dar nu e cazul la noi. \u00cen ultimii ani am reu\u0219it s\u0103 \u021binem infla\u021bia sub control \u0219i am reu\u0219it s\u0103 facem ceva de banii…deci, nu pot s\u0103 spun c\u0103 sunt super \u00eenc\u00e2ntat, dar totu\u0219i nu mai avem mari \u0219antiere care sunt blocate cu totul.<\/p>\n

Adrian M\u0103niu\u021biu analist economic: \u201eConteaz\u0103 mult mai mult pentru ce te \u00eemprumu\u021bi\u201d<\/strong><\/h3>\n

Datoria public\u0103, \u00een mod cert, pentru unii e mum\u0103 \u0219i pentru al\u021bii cium\u0103. E mai pu\u021bin important nivelul, procentual raportat la PIB, conteaz\u0103 mult mai mult pentru ce te \u00eemprumu\u021bi. Conteaz\u0103 ce faci cu banii, din ce motiv \u00ee\u021bi cre\u0219ti datoria? Dac\u0103 iei bani cu \u00eemprumut cu riscul chiar de a cre\u0219te datoria public\u0103 la un procent alarmant raportat la PIB, dar dac\u0103 o faci pentru a investi \u00een infrastructur\u0103, \u00een digitalizare, \u00een educa\u021bie, \u00een surmontarea efectelor crizei pandemice, \u00een cofinan\u021b\u0103ri europene, \u00een asigurarea absorb\u021biei de fonduri europene, \u00een garan\u021bii care se \u00eendreapt\u0103 spre mediul de afaceri astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103-\u0219i poat\u0103 continua activitatea \u0219i procesul investi\u021bional, atunci banii ajung \u00een ceva ce genereaz\u0103 profit social \u0219i economic \u0219i mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, genereaz\u0103 capacitatea de a rambursa. Acest profit garanteaz\u0103 c\u0103 \u00een viitor exist\u0103 capacitate de rambursare \u0219i c\u0103 nu amanet\u0103m viitorul. Ei bine, dac\u0103 \u00eemprumut\u0103m pentru a asigura ni\u0219te subven\u021bii, fie ele \u0219i sociale, pentru a pl\u0103ti un apparat bugetar supradimensionat \u0219i lipsit de performan\u021b\u0103, dac\u0103 \u00eemprumut\u0103m pentru a pl\u0103ti pensii \u0219i transferuri sociale atunci \u00een mod cert este o bomb\u0103 cu ceas care ca detona foarte cur\u00e2nd \u0219i care poate s\u0103 ne pun\u0103 \u00een cap cu totul.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 fim foarte aten\u021bi ce facem cu banii pentru c\u0103 exist\u0103 un risc major s\u0103 ne autostrangul\u0103m, pentru c\u0103 aceast\u0103 datorie, care va trebui la un moment dat decontat\u0103, va opri ni\u0219te cheltuieli vitale. Cu alte cuvinte, faptul c\u0103 \u00een viitor va trebui s\u0103 ramburs\u0103m aceste costuri uria\u0219e va \u00eempiedica statul s\u0103 fac\u0103 investi\u021biile la care f\u0103ceam referire. Cul alte cuvinte, nu doar d\u0103m banii degeaba dar nici nu o s\u0103 mai avem din ce s\u0103-I pl\u0103tim. Dac\u0103 acum facem mi\u0219c\u0103rile corecte, b\u0103g\u0103m banii \u00een zonele care genereaz\u0103 suficient surplus \u0219i bun\u0103stare social\u0103 \u0219i economic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t el s\u0103 poat\u0103 s\u0103 fie rambursat, atunci sigur c\u0103 da. Dar trebuie, ca orice alt \u00eemprumut, tratat \u0219i analizat prin capacitatea de rambursare pe care, \u00een timp, banii plasa\u021bi dintr-un \u00eemprumut \u021bi-o ofer\u0103 sau nu.<\/p>\n

Degeaba ai o datorie public\u0103 mica \u0219i o economie foarte slab\u0103, a\u0219a cum e gre\u0219it \u0219i s\u0103 ai o datorie public\u0103 uria\u0219\u0103 \u00eentr-o economie lipsit\u0103 de randament \u0219i vlag\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, o datorie public\u0103 crescut\u0103 \u00eentr-o economie care func\u021bioneaz\u0103 chiar \u0219i \u00eempov\u0103rat\u0103 de greutatea datoriei reprezint\u0103 un risc mult mai mic. Cu alte cuvinte, s\u0103 nu ne sperie procentul datoriei, ci efectele pe care le produce \u0219i lucrurile pe care le poate genera \u00een societate \u0219i \u00een economie, care pot fi bune sau foarte rele.<\/p>\n

\u00a0<\/b><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Ministerul de Finan\u0163e \u015fi-a asumat pentru anul 2021 un plafon pentru datoria guvernamental\u0103 de 55% din PIB, conform metodologiei UE, dup\u0103 ce anul trecut s-a atins un prag de 47%. Dac\u0103 este s\u0103 \u0163inem cont de experien\u0163a anului 2020, c\u00e2nd pe fondul crizei sanitare \u015fi a crizei economice plafonul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2631,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":""},"categories":[166,4],"tags":[202,200,199,201,198],"yoast_head":"\n