{"id":25953,"date":"2022-05-29T17:55:48","date_gmt":"2022-05-29T15:55:48","guid":{"rendered":"https:\/\/informatialibera.ro\/?p=25953"},"modified":"2022-05-29T17:56:19","modified_gmt":"2022-05-29T15:56:19","slug":"johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/","title":{"rendered":"Johnny Vedmore: Oamenii din spatele lui Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial"},"content":{"rendered":"

Istoria consemnat\u0103 a Forumului Economic Mondial a fost fabricat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 par\u0103 c\u0103 organiza\u021bia este crea\u021bie strict european\u0103. Fals. De fapt, Klaus Schwab a avut o echip\u0103 politic\u0103 american\u0103 de elit\u0103 care a lucrat \u00een umbr\u0103 \u0219i l-a ajutat s\u0103 creeze organiza\u021bia globalist\u0103 cu sediul \u00een Europa.<\/h2>\n

Dac\u0103 ave\u021bi cuno\u0219tin\u021be decente despre istoria lui Klaus Schwab, ve\u021bi \u0219ti c\u0103 acesta a urmat cursurile Harvard \u00een anii 1960, unde l-a \u00eent\u00e2lnit pe profesorul Henry A. Kissinger. Un tip cu care Schwab avea s\u0103 lege o prietenie pe via\u021b\u0103. Dar, ca \u00een cazul majorit\u0103\u021bii informa\u021biilor din analele c\u0103r\u021bilor de istorie ale Forumului Economic Mondial, ceea ce vi s-a spus nu este \u00eentreaga poveste. De fapt, Kissinger \u00eel va recruta pe Schwab la seminarul interna\u021bional de la Harvard, finan\u021bat de Agen\u021bia Central\u0103 de Informa\u021bii a SUA. De\u0219i finan\u021barea a fost dezv\u0103luit\u0103 \u00een anul \u00een care Klaus Schwab a p\u0103r\u0103sit Harvard, leg\u0103tura a trecut \u00een mare parte neobservat\u0103 \u2013 p\u00e2n\u0103 acum.<\/h2>\n
Cercet\u0103rile mele indic\u0103 faptul c\u0103 Forumul Economic Mondial nu reprezint\u0103 o crea\u021bie european\u0103. \u00cen realitate, este mai degrab\u0103 o opera\u021biune care eman\u0103 de la marile politici publice din epocile Kennedy, Johnson \u0219i Nixon; to\u021bi au avut leg\u0103turi cu Consiliul pentru Rela\u021bii Externe (CFR) \u0219i mi\u0219carea asociat\u0103 \u201dRound Table\u201d, cu un rol de sprijin jucat de Agen\u021bia Central\u0103 de Informa\u021bii.<\/p>\n
Erau trei oameni extrem de puternici \u0219i influen\u021bi (printre ei, Kissinger) care \u00eel vor conduce pe Klaus Schwab spre obiectivul lor final de dominare global\u0103 complet\u0103, aliniat\u0103 la Imperiul american, prin crearea de politici sociale \u0219i economice. \u00cen plus, doi dintre ace\u0219tia se aflau \u00een centrul men\u021binerii \u00een aten\u021bia publicului a amenin\u021b\u0103rii unui r\u0103zboi termonuclear global.<\/p>\n
Examin\u00e2ndu-i pe cei trei \u00een contextul mai larg al geopoliticii din acea perioad\u0103, voi ar\u0103ta modul \u00een care drumurile lor se vor intersecta \u0219i se vor unifica \u00een anii 1960, cum l-au recrutat pe Klaus Schwab printr-un program finan\u021bat de CIA \u0219i cum au devenit adev\u0103rata for\u021b\u0103 motrice din spatele cre\u0103rii Forumului Economic Mondial.<\/p>\n

Henry A. Kissinger<\/strong><\/h1>\n
Heinz Alfred Kissinger s-a n\u0103scut \u00een Bavaria, Germania, pe 27 mai 1923, \u00een familia Paula \u0219i Louis Kissinger. Una dintre numeroasele familii de evrei fugite \u00een America, \u00een 1938, din pricina persecu\u021biilor din Germania. Kissinger \u00ee\u0219i va schimba prenumele \u00een Henry la v\u00e2rsta de 15 ani, la sosirea \u00een America, \u00een urma unei scurte emigr\u0103ri la Londra. Familia sa s-a stabilit ini\u021bial \u00een Upper Manhattan, iar t\u00e2n\u0103rul Henry Kissinger a urmat cursurile Liceului George Washington. \u00cen 1942, s-a \u00eenscris la City College of New York, dar, la \u00eenceputul anului 1943, a fost \u00eenrolat \u00een armata american\u0103. Pe 19 iunie 1943, Kissinger a devenit cet\u0103\u021bean american naturalizat. \u00cen scurt timp, va fi repartizat la Divizia 84 Infanterie, unde va fi recrutat de legendarul Fritz Kraemer pentru a lucra \u00een unitatea de informa\u021bii militare a diviziei. Kraemer va lupta al\u0103turi de Kissinger \u00een timpul B\u0103t\u0103liei de la Bulge \u0219i va deveni ulterior extrem de influent \u00een politica american\u0103 \u00een perioada postbelic\u0103, influen\u021b\u00e2nd viitori politicieni precum Donald Rumsfeld. Henry Kissinger avea s\u0103 \u00eel descrie pe Kraemer ca av\u00e2nd \u201dcea mai mare influen\u021b\u0103 asupra anilor mei de formare\u201d, \u00eentr-un articol din New Yorker intitulat \u201dThe Myth of Henry Kissinger\u201d, scris \u00een 2020.<\/p>\n
Autorul acelui articol, Thomas Meaney, \u00eel descrie astfel pe Kraemer:<\/p>\n
\u201dUn \u00eenfl\u0103c\u0103rat nietzschean p\u00e2n\u0103 la autoparodie \u2013 purta un monoclu \u00een ochiul bun pentru a-\u0219i face ochiul slab s\u0103 lucreze mai mult \u2013 Kraemer pretindea c\u0103 \u0219i-a petrecut ultimii ani de la Weimar lupt\u00e2nd pe str\u0103zi at\u00e2t cu comuni\u0219tii, c\u00e2t \u0219i cu c\u0103m\u0103\u0219ile brune naziste. Avea doctorate \u00een \u0219tiin\u021be politice \u0219i drept interna\u021bional \u0219i a urmat o carier\u0103 promi\u021b\u0103toare la Liga Na\u021biunilor \u00eenainte de a fugi \u00een SUA \u00een 1939. L-a avertizat pe Kissinger s\u0103 nu-i imite pe intelectualii \u201dde\u0219tep\u021bi\u201d \u0219i analizele lor cost-beneficiu necru\u021b\u0103toare. Crez\u00e2nd c\u0103 Kissinger este \u201e\u00een armonie muzical\u0103 \u00een acord cu istoria\u201d, i-a spus:\u00a0<\/em>\u00abNumai dac\u0103 nu \u201ecalculezi\u201d vei avea cu adev\u0103rat libertatea care te distinge de oamenii mici<\/em>\u00bb\u201d.<\/p>\n
$\"\"$
Henry Kissinger, Klaus Schwab \u0219i Ted Heath la reuniunea anual\u0103 a Forumului Economic Mondial din 1980<\/figcaption><\/figure>\n
\u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een timp ce Kissinger servea patria \u00een Corpul de contrainforma\u021bii al SUA, avea s\u0103 fie promovat la gradul de sergent \u0219i avea s\u0103 serveasc\u0103 \u00een rezerv\u0103 timp de mul\u021bi ani dup\u0103 declararea p\u0103cii. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, Kissinger va prelua conducerea unei echipe care v\u00e2na ofi\u021berii Gestapo \u0219i al\u021bi oficiali nazi\u0219ti care fuseser\u0103 eticheta\u021bi drept \u201dsabotori\u201d. Dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een 1946, Kissinger va fi repartizat s\u0103 predea la \u0218coala de Informa\u021bii a Comandamentului European, pozi\u021bie \u00een care va continua s\u0103 lucreze \u00een calitate de civil, dup\u0103 ce a p\u0103r\u0103sit oficial armata.<\/p>\n
\u00cen 1950, Kissinger va absolvi la Harvard cu o diplom\u0103 \u00een \u0219tiin\u021be politice, unde va studia sub \u00eendrumarea lui William Yandell Elliott. Va fi \u00een cele din urm\u0103 consilier politic pentru \u0219ase pre\u0219edin\u021bi americani \u0219i, de asemenea, mentorul lui Zbigniew Brzezinski \u0219i Pierre Trudeau, printre al\u021bii. Yandell Elliott, \u00eempreun\u0103 cu mul\u021bi dintre elevii s\u0103i vedet\u0103, vor fi principalii conectori \u00eentre institu\u021bia american\u0103 de securitate na\u021bional\u0103 \u0219i mi\u0219carea britanic\u0103 \u201dRound Table\u201d, \u00eentruchipat\u0103 de organiza\u021bii precum Chatham House \u00een Marea Britanie \u0219i Council on Foreign Relations \u00een Statele Unite.<\/p>\n
De asemenea, ace\u0219tia vor c\u0103uta s\u0103 impun\u0103 structuri de putere global\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de marile afaceri, de elita politic\u0103 \u0219i de mediul academic. Kissinger va continua s\u0103 studieze la Harvard, ob\u021bin\u00e2nd diplomele de masterat \u0219i de doctorat la prestigioasa universitate, \u00een timp ce \u00eencerca deja s\u0103 \u00ee\u0219i croiasc\u0103 o carier\u0103 \u00een domeniul serviciilor de informa\u021bii (recrutat \u00een calitate de colaborator al FBI).<\/p>\n
\u00cen 1951, Kissinger ar fi fost angajat ca \u0219i consultant pentru Biroul de cercetare opera\u021bional\u0103 al armatei, unde ar fi fost instruit \u00een diverse forme de r\u0103zboi psihologic. Aceast\u0103 con\u0219tientizare a opera\u021biunilor psihologice s-a reflectat \u00een lucrarea sa de doctorat din acea perioad\u0103. Lucrarea sa despre Congresul de la Viena \u0219i consecin\u021bele acestuia a invocat armele termonucleare ca strategie de deschidere, ceea ce a f\u0103cut ca o lucrare altfel plictisitoare s\u0103 fie pu\u021bin mai interesant\u0103. \u00cen 1954, Kissinger spera s\u0103 devin\u0103 profesor debutant la Harvard. Decanul din acea vreme, McGeorge Bundy \u2013 un alt elev al lui William Yandell Elliott, l-a recomandat pe Kissinger Consiliului pentru Rela\u021bii Externe (CFR). \u00cen cadrul CFR, Kissinger avea s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 conduc\u0103 un grup de studiu privind armele nucleare. Din 1956 p\u00e2n\u0103 \u00een 1958, Kissinger a devenit, de asemenea, director de studii speciale pentru Rockefeller Brothers Fund (David Rockefeller era vicepre\u0219edinte al CFR \u00een aceast\u0103 perioad\u0103) \u0219i a condus mai multe grupuri de exper\u021bi care au elaborat rapoarte privind ap\u0103rarea na\u021bional\u0103. \u00cen 1957, Kissinger avea s\u0103-\u0219i pecetluiasc\u0103 locul de lider al establishmentului \u00een ceea ce prive\u0219te r\u0103zboiul termonuclear dup\u0103 ce a publicat Nuclear Weapons and Foreign Policy (Armele nucleare \u0219i politica extern\u0103), o carte editat\u0103 de Harper & Brothers pentru Council on Foreign Relations.<\/p>\n
\u00cen decembrie 1966, secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene, John M. Leddy, a anun\u021bat formarea unui grup de consilieri alc\u0103tuit din 22 de persoane care s\u0103 ajute la \u201dmodelarea politicii europene\u201d. Iat\u0103 cinci dintre cei mai proeminen\u021bi actori ai grup de consilieri: Henry A Kissinger, reprezent\u00e2nd Harvard, Robert Osgood de la Centrul de Cercetare a Politicii Externe din Washington (finan\u021bat din banii Ford, Rockefeller \u0219i Carnegie), Melvin Conant de la Standard Oil a lui Rockefeller, Warner R Schilling de la Universitatea Columbia \u0219i Raymond Vernon, tot de la Harvard. Printre ceilal\u021bi membri ai grupului se num\u0103rau patru de la Consiliul pentru Rela\u021bii Externe, Shepard Stone de la Funda\u021bia Ford, iar restul erau un amestec de reprezentan\u021bi ai unor importante universit\u0103\u021bi americane. Formarea grupului ar putea fi considerat\u0103 ca fiind punerea proverbialei pietre de temelie care marcheaz\u0103 inten\u021bia filialei americane a \u201dMesei Rotunde\u201d de a crea o organiza\u021bie precum Forumul Economic Mondial, prin care imperiali\u0219tii anglo-americani s\u0103 modeleze politicile europene dup\u0103 cum consider\u0103 necesar.<\/p>\n
<\/iframe><\/p>\n <\/p>\nEuropa postbelic\u0103 se afla \u00eentr-o etap\u0103 vital\u0103 a dezvolt\u0103rii sale, iar puternicul imperiu american \u00eencepea s\u0103 vad\u0103 oportunit\u0103\u021bi \u00een rena\u0219terea Europei \u0219i \u00een identitatea emergent\u0103 a tinerei sale genera\u021bii. La sf\u00e2r\u0219itul lunii decembrie 1966, Kissinger avea s\u0103 fie una dintre cele dou\u0103zeci \u0219i nou\u0103 de \u201dautorit\u0103\u021bi americane privind Germania\u201d semnatari ai declara\u021bie \u00een care se afirma c\u0103 \u201drecentele alegeri de stat din Germania de Vest nu indic\u0103 o rena\u0219tere a nazismului\u201d. Documentul, semnat \u0219i de personalit\u0103\u021bi precum Dwight Eisenhower, era menit s\u0103 semnaleze faptul c\u0103 Europa o lua de la cap\u0103t \u0219i c\u0103 trebuia s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 lase ororile r\u0103zboaielor europene \u00een trecut.<\/p>\nUnele dintre persoanele implicate \u00een crearea documentului men\u021bionat mai sus au fost cele care deja influen\u021bau din exterior politica european\u0103. \u00cen special, unul dintre semnatari, al\u0103turi de Kissinger \u0219i Eisenhower, a fost profesorul Hans J. Morgenthau, care reprezenta, de asemenea, Consiliul pentru Rela\u021bii Externe la acea vreme. Morgenthau scrisese un articol celebru intitulat \u201dOmul \u0219tiin\u021bific versus politica puterii\u201d \u0219i se opunea \u201d\u00eencrederii excesive \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tehnologie ca solu\u021bii la problemele politice \u0219i sociale\u201d.<\/p>\n\u00cen februarie 1967, Henry Kissinger a spus c\u0103 elaborarea politicilor europene a fost cauza unui secol de r\u0103zboaie \u0219i tulbur\u0103ri politice pe continent. \u00centr-un articol intitulat \u201dFuller Investigation\u201d, publicat \u00een New York Times, Kissinger a declarat c\u0103 o lucrare a lui Raymond Aron,\u00a0Peace and War. A Theory of International Relations<\/em>, a remediat unele dintre aceste probleme.<\/p>\n\u00cen acest articol, Kissinger scrie:<\/p>\n\u201d\u00cen Statele Unite, stilul na\u021bional este pragmatic; tradi\u021bia de p\u00e2n\u0103 la cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial a fost \u00een mare parte izola\u021bionist\u0103; abordarea p\u0103cii \u0219i a r\u0103zboiului tindea s\u0103 fie absolut\u0103 \u0219i legalist\u0103. Scrierile americane despre politica extern\u0103 au avut, \u00een general, tendin\u021ba de a se \u00eencadra \u00een trei categorii: analize de cazuri specifice sau episoade istorice, \u00eendemnuri care justific\u0103 sau se opun unei particip\u0103ri mai mari \u00een afacerile interna\u021bionale \u0219i investiga\u021bii ale bazelor legale ale ordinii mondiale<\/em>\u201d.<\/p>\nEra clar c\u0103 profesorul Henry A Kissinger identificase implicarea american\u0103 \u00een crearea politicii europene ca fiind vital\u0103 pentru viitoarea pace \u0219i stabilitate a lumii. \u00cen acest moment, Kissinger era stabilit la Universitatea Harvard din Cambridge, Massachusetts. Aici, viitorul fondator al Forumului Economic Mondial, t\u00e2n\u0103rul Klaus Schwab, i-a atras aten\u021bia lui Henry A Kissinger.<\/p>\nKissinger era directorul executiv al seminarului interna\u021bional, pe care Schwab \u00eel men\u021bioneaz\u0103 adesea atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i aminte\u0219te de perioada petrecut\u0103 la Harvard. Pe 16 aprilie 1967 se va raporta c\u0103 diverse programe de la Harvard au primit finan\u021bare de la Agen\u021bia Central\u0103 de Informa\u021bii (CIA). Printre acestea se num\u0103ra \u0219i o finan\u021bare de 135.000 de dolari destinat\u0103 seminarului interna\u021bional al lui Henry Kissinger, finan\u021bare despre care Kissinger a afirmat c\u0103 nu \u0219tia c\u0103 provenea de la agen\u021bia de informa\u021bii american\u0103. Implicarea CIA \u00een finan\u021barea seminarului interna\u021bional al lui Kissinger a fost expus\u0103 \u00eentr-un raport \u00eentocmit de Humphrey Doermann, asistentul lui Franklin L Ford, decanul Facult\u0103\u021bii de Arte \u0219i \u0218tiin\u021be. Raportul lui Humphrey Doermann, scris \u00een 1967, se axa doar pe finan\u021barea CIA din perioada 1961-1966, \u00eens\u0103 seminarul interna\u021bional al lui Kissinger (care primise cea mai mare finan\u021bare dintre toate programele Harvard finan\u021bate de CIA) avea s\u0103 se desf\u0103\u0219oare \u00een continuare p\u00e2n\u0103 \u00een 1967. Klaus Schwab a sosit la Harvard \u00een 1965.<\/p>\nPe 15 aprilie 1967, The Harvard Crimson avea s\u0103 publice un articol nesemnat, referitor la raportul lui Doermann, \u00een care se afirma: \u201dNu existau condi\u021bii legate de ajutor, astfel \u00eenc\u00e2t guvernul nu putea influen\u021ba direct cercetarea sau \u00eempiedica publicarea rezultatelor acesteia\u201d. Articolul dispre\u021buitor, intitulat \u201dLeg\u0103turile financiare ale CIA\u201d, se \u00eencheie cu non\u0219alan\u021b\u0103 prin afirma\u021bia: \u201d\u00cen orice caz, dac\u0103 universitatea ar refuza s\u0103 accepte granturile de cercetare ale CIA, agen\u021bia obscur\u0103 nu ar avea probleme \u00een a-\u0219i canaliza ofertele prin intermediul unei alte agen\u021bii.\u201d<\/p>\nDovezile arat\u0103 c\u0103 Klaus Schwab a fost recrutat de Kissinger \u00een cercul s\u0103u de imperiali\u0219ti de la \u201dMasa Rotund\u0103\u201d prin intermediul unui program finan\u021bat de CIA la Universitatea Harvard. \u00cen plus, anul absolvirii ar fi \u0219i anul \u00een care s-a dezv\u0103luit c\u0103 s-a derulat un program finan\u021bat de CIA. Acest seminar finan\u021bat de CIA avea s\u0103-l prezinte pe Schwab unor factori de decizie politic\u0103 americani extrem de bine conecta\u021bi. Ei aveau s\u0103-l ajute s\u0103 creeze ceea ce urma s\u0103 devin\u0103 cel mai puternic institut european de politici publice, Forumul Economic Mondial.<\/p>\nP\u00e2n\u0103 \u00een 1969, Kissinger va fi \u0219eful Consiliului de Securitate Na\u021bional\u0103 al SUA, c\u0103ruia pre\u0219edintele \u00een exerci\u021biu, Richard Nixon, \u00eei va \u201dspori importan\u021ba\u201d \u00een timpul administra\u021biei sale. Kissinger a fost asistent al pre\u0219edintelui pentru afaceri de securitate na\u021bional\u0103 \u00eentre 2 decembrie 1968 \u0219i 3 noiembrie 1975, ocup\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp func\u021bia de secretar de stat al lui Richard Nixon \u00eencep\u00e2nd cu 22 septembrie 1973. Kissinger avea s\u0103 domine elaborarea politicii externe a SUA \u00een timpul epocii Nixon, iar sistemul pe care \u00eel va aduce la Consiliul de Securitate Na\u021bional\u0103 va \u00eencerca s\u0103 combine caracteristici ale sistemelor implementate anterior de Eisenhower \u0219i Johnson.<\/p>\nHenry Kissinger, care fusese unul dintre cei care fabricaser\u0103 tensiunile dintre puterile termonucleare \u00een cele dou\u0103 decenii anterioare, urma acum s\u0103 ac\u021bioneze ca \u201dpacificator\u201d \u00een perioada Nixon. El urma s\u0103 se concentreze asupra impasului european \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 relaxeze tensiunile dintre Occident \u0219i Rusia. A negociat discu\u021biile privind limitarea armelor strategice (care au culminat cu tratatul SALT I) \u0219i Tratatul privind rachetele antibalistice. Kissinger a \u00eencercat s\u0103 se reprofileze ca om de stat \u0219i diplomat de \u00eencredere.<\/p>\n\u00cen cel de-al doilea mandat al administra\u021biei pre\u0219edintelui Richard Nixon, aten\u021bia se va \u00eendrepta c\u0103tre rela\u021biile cu Europa de Vest. Richard Nixon avea s\u0103 descrie anul 1973 ca fiind \u201dAnul Europei\u201d. Statele Unite se vor concentra pe sprijinirea statelor din Comunitatea Economic\u0103 European\u0103 (CEE), care deveniser\u0103 rivali economici ai SUA la \u00eenceputul anilor 1970. Kissinger a \u00een\u021beles conceptul de \u201dAnul Europei\u201d \u0219i a promovat o agend\u0103 nu numai de reform\u0103 economic\u0103, ci \u0219i de sus\u021binere a consolid\u0103rii \u0219i revitaliz\u0103rii a ceea ce el considera a fi \u201dfor\u021ba \u00een descompunere\u201d, Organiza\u021bia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, Kissinger va promova, de asemenea, guvernan\u021ba global\u0103.<\/p>\nAni mai t\u00e2rziu, Henry Kissinger avea s\u0103 \u021bin\u0103 discursul de deschidere a conferin\u021bei Forumului Economic Mondial din 1980, spun\u00e2nd elitelor de la Davos: \u201dPentru prima dat\u0103 \u00een istorie, politica extern\u0103 este cu adev\u0103rat global\u0103\u201d.<\/p>\n<h1>John K. Galbraith<\/strong><\/h1>\nJohn Kenneth Galbraith (denumit adesea Ken Galbraith) a fost un economist, diplomat, politician public \u0219i intelectual de la Harvard, de origine canadian\u0103 \u0219i american\u0103. Impactul s\u0103u asupra istoriei americane este extraordinar, iar consecin\u021bele ac\u021biunilor sale numai la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1960 se resimt \u0219i ast\u0103zi \u00een \u00eentreaga lume. \u00cen septembrie 1934, Galbraith se va al\u0103tura ini\u021bial corpului profesoral de la Universitatea Harvard ca instructor, cu un salariu de 2.400 de dolari pe an. \u00cen 1935, avea s\u0103 fie numit tutore la John Winthrop House (cunoscut\u0103 \u00een mod obi\u0219nuit sub numele de Winthrop House), una dintre cele dou\u0103sprezece case reziden\u021biale pentru studen\u021bi de la Universitatea Harvard. \u00cen acela\u0219i an, unul dintre primii s\u0103i studen\u021bi avea s\u0103 fie Joseph P. Kennedy Jr. John F. Kennedy va sosi doi ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1937. La scurt timp dup\u0103, canadianul Galbraith va fi naturalizat ca cet\u0103\u021bean american, pe 14 septembrie 1937.<\/p>\nTrei zile mai t\u00e2rziu, se va c\u0103s\u0103tori cu partenera sa, Catherine Merriam Atwater, o femeie care, cu c\u00e2\u021biva ani \u00eenainte, studiase la Universitatea din M\u00fcnchen. Acolo, ea locuise \u00een acela\u0219i dormitor cu Unity Mitford, al c\u0103rei prieten era Adolf Hitler. Dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, Galbraith avea s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 mult \u00een Europa de Est, Scandinavia, Italia, Fran\u021ba, dar \u0219i \u00een Germania. Galbraith urma s\u0103 petreac\u0103 un an ca cercet\u0103tor la Universitatea din Cambridge, sub conducerea celebrului economist John Maynard Keynes, dar, \u00een urma atacului de cord subit al lui Keynes, noua so\u021bie a lui Galbraith l-a convins s\u0103 studieze \u00een schimb \u00een Germania. \u00cen vara anului 1938, Galbraith va studia politicile funciare germane sub guvernul lui Hitler.<\/p>\n\u00cen anul urm\u0103tor, Galbraith s-a trezit implicat \u00een ceea ce s-a numit la acea vreme \u201dafacerea Walsh-Sweezy\u201d \u2013 un scandal na\u021bional \u00een SUA, \u00een care erau implica\u021bi doi instructori radicali concedia\u021bi de la Harvard. Leg\u0103turile lui Galbraith cu aceast\u0103 afacere aveau s\u0103 duc\u0103 la refuzul re\u00eennoirii numirii sale la Harvard.<\/p>\n<figure id=\"attachment_8429\" class=\"wp-caption alignnone\" aria-describedby=\"caption-attachment-8429\">\n<figure id=\"attachment_8429\" aria-describedby=\"caption-attachment-8429\" style=\"width: 1024px\" class=\"wp-caption alignnone\"><img loading=\"lazy\" class=\"wp-image-8429\" src=\"https:\/\/i1.wp.com\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/1HY158_004_lt-1024x576.jpeg?resize=810%2C456&ssl=1\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" srcset=\"https:\/\/i1.wp.com\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/1HY158_004_lt-1024x576.jpeg?resize=810%2C456&ssl=1 1024w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/1HY158_004_lt-300x169.jpeg 300w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/1HY158_004_lt-768x432.jpeg 768w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/1HY158_004_lt-1536x864.jpeg 1536w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/1HY158_004_lt-380x214.jpeg 380w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/1HY158_004_lt-800x450.jpeg 800w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/1HY158_004_lt-1160x653.jpeg 1160w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/1HY158_004_lt.jpeg 1920w\" alt=\"\" width=\"810\" height=\"456\" data-recalc-dims=\"1\" \/><figcaption id=\"caption-attachment-8429\" class=\"wp-caption-text\">Captur\u0103 din interviul acordat de Galbraith lui Charlie Rose<\/figcaption><\/figure><figcaption id=\"caption-attachment-8429\" class=\"wp-caption-text\"><\/figcaption><\/figure>\nGalbraith va accepta o retrogradare pentru a lucra la Princeton, unde, la scurt timp dup\u0103 aceea, va accepta o invita\u021bie din partea Consiliului Na\u021bional de Planificare a Resurselor pentru a face parte dintr-un grup de revizuire a cheltuielilor \u0219i a programelor de ocupare a for\u021bei de munc\u0103 din New Deal. \u00cen cadrul proiectului \u00eel va \u00eent\u00e2lni pentru prima dat\u0103 pe Franklin D. Roosevelt. \u00cen 1940, c\u00e2nd Fran\u021ba a c\u0103zut \u00een m\u00e2inile for\u021belor naziste, Galbraith s-a al\u0103turat personalului Comitetului consultativ pentru ap\u0103rare na\u021bional\u0103, la cererea consilierului economic al lui FDR, Lauchlin Curry. De\u0219i acest comitet avea s\u0103 fie rapid dizolvat, Galbraith s-a trezit \u00een cur\u00e2nd numit la Oficiul de Administrare a Pre\u021burilor (OPA), conduc\u00e2nd divizia \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu controlul pre\u021burilor. El va fi demis din OPA la 31 mai 1943. Revista Fortune \u00eencercase deja s\u0103-l v\u00e2neze pe Galbraith \u00eenc\u0103 din 1941 \u0219i, \u00een cur\u00e2nd, avea s\u0103-l recruteze pentru a se al\u0103tura echipei sale, ca redactor.<\/p>\nCea mai mare schimbare de orientare a lui Galbraith a avut loc \u00een 1945, a doua zi dup\u0103 moartea lui Roosevelt. Galbraith avea s\u0103 plece din New York la Washington, de unde avea s\u0103 fie trimis la Londra pentru a prelua un post de director de divizie al United States Strategic Bombing Survey. Va fi \u00eens\u0103rcinat cu evaluarea efectelor economice generale ale bombardamentelor din timpul r\u0103zboiului. C\u00e2nd a ajuns la Flensburg, Germania se predase deja \u00een mod oficial for\u021belor aliate, iar sarcina ini\u021bial\u0103 a lui Galbraith avea s\u0103 se schimbe. El \u00eel va \u00eenso\u021bi pe George Ball \u0219i va lua parte la interogatoriul lui Albert Speer. Astfel Galbraith a trecut de la statutul de consilier politic care se ocupa de statistici \u0219i proiec\u021bii legate de pre\u021buri la cel de co-interogator al unui criminal de r\u0103zboi nazist de rang \u00eenalt. Speer a ocupat diferite pozi\u021bii importante \u00een timpul r\u0103zboiului, inclusiv cea de ministru al Reichului pentru armament \u0219i produc\u021bie de r\u0103zboi. Adic\u0103 unul dintre oamenii-cheie din spatele organiz\u0103rii, \u00eentre\u021binerii \u0219i \u00eenarm\u0103rii fiec\u0103rei p\u0103r\u021bi a Wermacht-ului nazist.<\/p>\nLa scurt timp dup\u0103 aceea, Galbraith avea s\u0103 fie trimis la Hiroshima \u0219i Nagasaki pentru a evalua efectele bombardamentelor. \u00cen ianuarie 1946, John Kenneth Galbraith a fost implicat \u00eentr-unul dintre momentele definitorii ale istoriei economice americane. El avea s\u0103 participe la reuniunile Asocia\u021biei Economice Americane din Cleveland, unde, al\u0103turi de Edward Chamberlin de la Harvard \u0219i Clarence Ayres din Texas, avea s\u0103 dezbat\u0103 cu Frank Knight \u0219i cu al\u021bi sus\u021bin\u0103tori importan\u021bi ai economiei clasice. Evenimentul a marcat apari\u021bia economiei keynesiene, care va domina America postbelic\u0103.<\/p>\n\u00cen februarie 1946, Galbraith se va \u00eentoarce la Washington, unde va fi numit director al Biroului pentru politica de securitate economic\u0103. Aici, \u00een septembrie 1946, Galbraith a primit sarcina de a redacta un discurs pentru secretarul de stat, William Byrnes. O schi\u021b\u0103 a politicii american\u0103 privind reconstruc\u021bia, democratizarea \u0219i eventuala admitere a Germaniei \u00een Organiza\u021bia Na\u021biunilor Unite. Galbraith, care se opunea grupului de politicieni de la acea vreme denumit \u201dR\u0103zboinicii reci\u201d, va demisiona din func\u021bie \u00een octombrie 1946, revenind la revista Fortune. De asemenea, \u00een acela\u0219i an avea s\u0103 primeasc\u0103 Medalia Preziden\u021bial\u0103 a Libert\u0103\u021bii. \u00cen 1947, Galbraith avea s\u0103 \u00eenfiin\u021beze organiza\u021bia \u201dAmericans for Democratic Action\u201d, al\u0103turi de alte persoane, printre care Eleanor Roosevelt, Arthur Schlesinger Jr. \u0219i Ronald Reagan. \u00cen 1948, Galbraith se va \u00eentoarce la Harvard ca lector la Catedra de silvicultur\u0103 agricol\u0103 \u0219i politic\u0103 de utilizare a terenurilor. La scurt timp dup\u0103 aceea, va fi instalat ca profesor la Harvard.<\/p>\nP\u00e2n\u0103 \u00een 1957, Galbraith a \u00eenceput s\u0103 formeze o rela\u021bie mai str\u00e2ns\u0103 cu fostul s\u0103u student John F. Kennedy, la acea vreme senator junior pentru Massachusetts. \u00cen anul urm\u0103tor, JFK avea s\u0103-l declare public pe Galbraith drept \u201dPhileas Fogg al lumii academice\u201d, dup\u0103 ce a primit un exemplar al c\u0103r\u021bii lui Galbraith, \u201dO c\u0103l\u0103torie \u00een Polonia \u0219i Iugoslavia\u201d, despre planificarea socialist\u0103. Tot \u00een 1958, Galbraith a publicat \u201dThe Affluent Society\u201d, aclamat\u0103 de critici, unde a inventat termeni precum \u201d\u00een\u021belepciune conven\u021bional\u0103\u201d \u0219i \u201defectul de dependen\u021b\u0103\u201d. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, Galbraith a devenit titularul catedrei de economie Paul M. Warburg de la Harvard. Este aceea\u0219i pozi\u021bie de\u021binut\u0103 atunci c\u00e2nd a fost prezentat pentru prima dat\u0103 unui t\u00e2n\u0103r Klaus Schwab.<\/p>\n<iframe loading=\"lazy\" title=\"Galbraith, Age of Uncertainty, ep1:The Prophets & the Promise of Classical Capitalism 1\/6\" width=\"810\" height=\"608\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/hN8yPLaBVm8?list=PL8745268A4975524F\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture\" allowfullscreen><\/iframe><\/p>\n <\/p>\n\u00cen 1960, John Kenneth Galbraith devenise consilier economic al campaniei lui Kennedy. Dup\u0103 ce Kennedy a fost ales pre\u0219edinte, Galbraith a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 parte din personalul noii administra\u021bii. El l-a recomandat pe Robert S. McNamara pentru func\u021bia de secretar al ap\u0103r\u0103rii. \u00cen 1961, Kennedy avea s\u0103-l numeasc\u0103 pe Galbraith ambasador \u00een India, iar mai t\u00e2rziu, \u00een cursul aceluia\u0219i an, Galbraith se a deplasa \u00een Vietnam, la cererea pre\u0219edintelui, pentru a oferi o a doua opinie cu privire la raportul Taylor-Rostow. La sfatul lui Galbraith, Kennedy va \u00eencepe s\u0103 retrag\u0103 trupele din Vietnam.<\/p>\n\u00cen 1963, Galbraith se va \u00eentoarce \u00een Statele Unite, refuz\u00e2nd oferta lui Kennedy de a prelua un post de ambasador la Moscova, pentru a se \u00eentoarce la Harvard. \u00cen ziua \u00een care Kennedy a fost asasinat, Galbraith se afla la New York \u00eempreun\u0103 cu Katharine Graham, editorul ziarului Washington Post. Galbraith avea s\u0103 mearg\u0103 direct la Washington ca s\u0103 redactze versiunea original\u0103 a discursului noului pre\u0219edinte \u00een fa\u021ba sesiunii comune a Congresului. \u00cen anul urm\u0103tor asasin\u0103rii lui JFK, Galbraith se va \u00eentoarce la Harvard pentru a elabora un curs celebru \u0219i foarte popular de \u0219tiin\u021be sociale. El \u00ee\u0219i va p\u0103stra \u00een continuare pozi\u021bia de consilier al pre\u0219edintelui Johnson, dar \u00ee\u0219i va petrece restul anului scriind ultimele sale reviste academice exclusiv \u00een domeniul economic.<\/p>\nP\u00e2n\u0103 \u00een 1965, Galbraith a devenit din ce \u00een ce mai vehement \u00een opozi\u021bia sa fa\u021b\u0103 de r\u0103zboiul din Vietnam, scriind discursuri \u0219i scrisori c\u0103tre pre\u0219edinte. Aceast\u0103 ruptur\u0103 va persista \u00eentre Galbraith \u0219i Johnson, Galbraith prelu\u00e2nd \u00een cele din urm\u0103 pre\u0219edin\u021bia organiza\u021biei\u00a0Americans for Democratic Action<\/em>\u00a0\u0219i lans\u00e2nd o campanie na\u021bional\u0103 \u00eempotriva r\u0103zboiului din Vietnam intitulat\u0103 \u201dNegocieri acum!\u201d. \u00cen 1967, ruptura dintre Galbraith \u0219i Johnson avea s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103 \u0219i mai mult atunci c\u00e2nd senatorul Eugene McCarthy a fost convins de Galbraith s\u0103 candideze \u00eempotriva lui Johnson \u00een urm\u0103toarele alegeri primare. Robert F. Kennedy spera, de asemenea, s\u0103 \u00eel recruteze pe Galbraith pentru propria campanie. Dar, de\u0219i Galbraith formase o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 cu regretatul JFK, nu fusese at\u00e2t de entuziasmat de stilul lui Robert F. Kennedy.<\/p>\nLa sf\u00e2r\u0219itul anilor 1960, John K. Galbraith \u0219i Henry A. Kissinger erau considera\u021bi doi dintre cei mai importan\u021bi conferen\u021biari, autori \u0219i educatori din America. De asemenea, am\u00e2ndoi erau granguri la Harvard \u2013 Galbraith ca profesor de economie, iar Kissinger ca profesor de administra\u021bie \u0219i guvernare. Cei doi se concentrau pe crearea politicii externe at\u00e2t pentru America, c\u00e2t \u0219i pentru noua Europ\u0103 emergent\u0103. Pe 20 martie 1968 s-a anun\u021bat faptul c\u0103 Kissinger \u0219i Galbraith vor fi primii vorbitori ai sesiunii de prim\u0103var\u0103 a ceea ce s-a numit \u201dseria de conferin\u021be Mandeville\u201d, de la Universitatea din California, San Diego. Discursul lui Galbraith urma s\u0103 se intituleze \u201dPolitica extern\u0103: The Cool Dissent\u201d, \u00een timp ce discursul lui Kissinger s-a numit \u201dAmerica \u0219i Europa: O nou\u0103 rela\u021bie\u201d.<\/p>\nKissinger \u00eel va prezenta pe Klaus Schwab lui John Kenneth Galbraith la Harvard \u0219i, la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1960, Galbraith \u00eel va ajuta pe Schwab s\u0103 fac\u0103 din Forumul Economic Mondial o realitate<\/strong>. Galbraith va zbura \u00een Europa, \u00eempreun\u0103 cu Herman Kahn, pentru a-l ajuta pe Schwab s\u0103 conving\u0103 elita european\u0103 s\u0103 sus\u021bin\u0103 proiectul. La primul Simpozion\/Forum European de Management (numele ini\u021bial al WEF), John Kenneth Galbraith va fi vorbitorul principal.<\/p>\n<h1>Herman Kahn<\/strong><\/h1>\nHerman Kahn s-a n\u0103scut \u00een Bayonne, New Jersey, la 15 februarie 1922, ca fiu al lui Yetta \u0219i Abraham Kahn. A fost crescut \u00een Bronx, av\u00e2nd o educa\u021bie evreiasc\u0103, dar mai t\u00e2rziu va deveni ateu \u00een convingerile sale. De-a lungul anilor 1950, Khan va scrie diverse rapoarte la Institutul Hudson privind conceptul \u0219i caracterul practic al descuraj\u0103rii nucleare, care vor deveni ulterior politica militar\u0103 oficial\u0103. De asemenea, a \u00eentocmit rapoarte pentru audieri oficiale, cum ar fi cele ale Subcomisiei pentru radia\u021bii. \u00cen isteria primilor ani ai R\u0103zboiului Rece, lui Kahn i se va oferi spa\u021biul intelectual, iar unii ar putea spune \u0219i etic \u0219i moral, pentru a \u201dg\u00e2ndi inimaginabilul\u201d. Khan ar fi aplicat teoria jocurilor \u2013 studiul modelelor matematice ale interac\u021biunilor strategice \u00eentre agen\u021bi ra\u021bionali \u2013 pentru a dezvolta scenarii \u0219i rezultate poten\u021biale privind r\u0103zboiul termonuclear.<\/p>\n\u00cen 1960, Kahn va publica lucrarea\u00a0The Nature and Feasibility of War and Deterrence<\/em>\u00a0(Natura \u0219i fezabilitatea r\u0103zboiului \u0219i a descuraj\u0103rii), despre riscurile \u0219i impactul ulterior al unui r\u0103zboi termonuclear. Rand Corporation rezum\u0103 tipurile de descurajare discutate \u00een lucrarea lui Kahn astfel: descurajarea unui atac direct, utilizarea amenin\u021b\u0103rilor strategice pentru a descuraja un inamic s\u0103 se angajeze \u00een acte foarte provocatoare, altele dec\u00e2t un atac direct asupra Statelor Unite, \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, actele care sunt descurajate deoarece agresorul poten\u021bial se teme c\u0103 ap\u0103r\u0103torul sau al\u021bii vor \u00eentreprinde ac\u021biuni limitate, militare sau nemilitare, pentru a face agresiunea neprofitabil\u0103.<\/p>\n <\/p>\n<figure id=\"attachment_8431\" class=\"wp-caption alignnone\" aria-describedby=\"caption-attachment-8431\">\n<figure id=\"attachment_8431\" aria-describedby=\"caption-attachment-8431\" style=\"width: 556px\" class=\"wp-caption alignnone\"><img loading=\"lazy\" class=\"wp-image-8431\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/ht_donald_rumsfeld_nt_110204_8_ssh.jpeg?resize=556%2C430&ssl=1\" sizes=\"(max-width: 556px) 100vw, 556px\" srcset=\"https:\/\/i0.wp.com\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/ht_donald_rumsfeld_nt_110204_8_ssh.jpeg?resize=556%2C430&ssl=1 531w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/ht_donald_rumsfeld_nt_110204_8_ssh-300x232.jpeg 300w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/ht_donald_rumsfeld_nt_110204_8_ssh-380x294.jpeg 380w\" alt=\"\" width=\"556\" height=\"430\" data-recalc-dims=\"1\" \/><figcaption id=\"caption-attachment-8431\" class=\"wp-caption-text\">Herman Kahn (st\u00e2nga) al\u0103turi de Gerald Ford \u0219i Donald Rumsfeld<\/figcaption><\/figure><figcaption id=\"caption-attachment-8431\" class=\"wp-caption-text\"><\/figcaption><\/figure>\n\u00cen anul urm\u0103tor, Princeton University Press avea s\u0103 publice pentru prima dat\u0103 lucrarea de referin\u021b\u0103 a lui Herman Kahn,\u00a0On Thermonuclear War<\/em>. Cartea va avea un impact enorm asupra viitorului apropiat \u0219i \u00eendep\u0103rtat al politicii globale \u0219i va determina politicienii americani din establishment s\u0103 creeze o politic\u0103 extern\u0103 special conceput\u0103 pentru a contracara cel mai r\u0103u scenariu termonuclear poten\u021bial. La lansarea terifiantei lucr\u0103ri a lui Kahn, sociologul \u0219i \u201dcomunitaristul\u201d israeliano-american Amitai Etzioni ar fi citat spun\u00e2nd: \u201dKahn face pentru armele nucleare ceea ce au f\u0103cut pentru sex sus\u021bin\u0103torii iubirii libere: vorbe\u0219te cu sinceritate despre acte despre care al\u021bii \u0219optesc \u00een spatele u\u0219ilor \u00eenchise<\/em>\u201d.<\/p>\nTeoriile complexe ale lui Khan au fost deseori parafrazate \u00een mod eronat, majoritatea lucr\u0103rilor sale fiind imposibil de rezumat \u00een doar o propozi\u021bie sau dou\u0103. Iar acest lucru este emblematic pentru ideile sale privind r\u0103zboiul termonuclear. Echipa de cercetare a lui Kahn studia o multitudine de scenarii diferite, o lume multipolar\u0103, dinamic\u0103 \u0219i \u00een continu\u0103 evolu\u021bie, cu multe necunoscute.<\/p>\nCartea sa a avut un impact instantaneu \u0219i de durat\u0103, nu doar asupra geopoliticii, ci \u0219i asupra culturii, exprimat \u00een c\u00e2\u021biva ani printr-un film foarte cunoscut. \u00cen 1964 a avut loc lansarea clasicului\u00a0Stanley Kubrick, Dr. Strangelove<\/em>, iar din momentul lans\u0103rii sale \u0219i de atunci \u00eencoace, Khan a fost numit adev\u0103ratul Dr. Strangelove. C\u00e2nd cineva l-a \u00eentrebat despre compara\u021bie, Khan ar fi declarat pentru Newsweek: \u201dKubrick este un prieten de-al meu. El mi-a spus c\u0103 Dr. Strangelove nu trebuia s\u0103 fiu eu\u201d. Dar al\u021bii ar fi subliniat numeroasele afinit\u0103\u021bi dintre personajul clasic al lui Stanley Kubrick \u0219i Herman Kahn din via\u021ba real\u0103.<\/p>\n\u00centr-un eseu scris pentru Consiliul pentru Rela\u021bii Externe \u00een iulie 1966, intitulat \u201dAlternativele noastre \u00een Europa\u201d, Kahn afirma:<\/p>\n\u201dPolitica american\u0103 existent\u0103 a fost, \u00een general, orientat\u0103 spre integrarea sau unificarea politic\u0103 \u0219i economic\u0103, precum \u0219i militar\u0103 a Europei Occidentale ca mijloc de asigurare a securit\u0103\u021bii europene. Unii au v\u0103zut unificarea ca pe un pas spre unitatea politic\u0103 a Occidentului ca \u00eentreg, sau chiar a lumii. Astfel, realizarea unei forme mai calificate de integrare sau de federa\u021bie a Europei \u0219i a Europei cu America a fost considerat\u0103, de asemenea, un obiectiv intrinsec dezirabil, mai ales c\u0103 rivalit\u0103\u021bile na\u021bionale din Europa au fost considerate o for\u021b\u0103 fundamental perturbatoare \u00een istoria modern\u0103; prin urmare, suprimarea lor sau acomodarea \u00eentr-un cadru politic mai larg este indispensabil\u0103 pentru stabilitatea viitoare a lumii<\/em>.\u201d<\/p>\nAfirma\u021bia sugereaz\u0103 c\u0103 solu\u021bia preferat\u0103 pentru viitoarele rela\u021bii europene\/americane ar fi crearea unei uniuni europene. Chiar mai preferabil\u0103 pentru Kahn era ideea cre\u0103rii unui superstat american \u0219i european unificat.<\/p>\n\u00cen 1967, Herman Kahn avea s\u0103 scrie una dintre cele mai importante lucr\u0103ri futuriste ale secolului XX,\u00a0Anul 2000: Un cadru pentru specula\u021bii privind urm\u0103torii treizeci \u0219i trei de ani<\/em>. \u00cen aceast\u0103 carte, scris\u0103 \u00een colaborare cu Anthony J Wiener, Khan \u0219i compania au prezis unde ne vom afla din punct de vedere tehnologic la sf\u00e2r\u0219itul mileniului. \u00cens\u0103, la scurt timp dup\u0103 \u201dAnul 2000\u201d a lui Kahn, a mai ap\u0103rut un alt document, scris simultan. Acel document intitulat,\u00a0Ancillary Pilot Study for the Educational Policy Research Program<\/em>, urma s\u0103 traseze o hart\u0103 a modului de realizare a societ\u0103\u021bii viitoare pe care Kahn o preconizase \u00een lucrarea\u00a0Anul 2000<\/em>.<\/p>\n\u00cen cadrul unei sec\u021biuni intitulate \u201dNevoile educa\u021bionale speciale ale factorilor de decizie\u201d, documentul afirm\u0103: \u201dAr trebui s\u0103 se ia \u00een considerare foarte serios oportunitatea educ\u0103rii explicite a factorilor de decizie, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia s\u0103 fie mai capabili \u2013 de fapt, s\u0103 planifice destinul na\u021biunii sau s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare planurile formulate printr-un proces mai democratic. O fa\u021bet\u0103 a acestei proceduri ar fi crearea unui set comun de concepte, a unui limbaj comun, a unor analogii comune, a unor referin\u021be comune\u2026<\/em>\u201d \u00cen continuare, \u00een aceea\u0219i sec\u021biune, el afirm\u0103: \u201d\u00cen acest moment, nu este nevoie de o abordare comun\u0103: \u201dRe\u00eenv\u0103\u021barea universal\u0103 \u00een spiritul tradi\u021biei umaniste a Europei \u2013 cel pu\u021bin pentru grupul s\u0103u de conducere cuprinz\u0103tor \u2013 ar putea fi util\u0103 \u00een multe feluri.<\/em>\u201d<\/p>\nAtunci c\u00e2nd studiezi retorica men\u021bionat\u0103 anterior \u0219i descifrezi ce \u00eenseamn\u0103, \u00ee\u021bi dai seama c\u0103 \u00een acest document Herman Kahn sugereaz\u0103 subminarea democra\u021biei prin preg\u0103tirea doar a unui anumit grup din societate ca poten\u021biali lideri. Ace\u0219ti pu\u021bini pre-selecta\u021bi sunt preg\u0103ti\u021bi pentru putere put\u00e2nd defini care ar trebui s\u0103 fie valorile noastre comune ca societate.<\/strong>\u00a0Poate c\u0103 Herman Kahn ar fi de acord cu programul\u00a0Young Global Leader<\/em>\u00a0al Forumului Economic Mondial, adic\u0103 exact manifestarea sugestiei sale ini\u021biale.<\/p>\n\u00cen 1968, Herman Kahn ar fi fost \u00eentrebat de un reporter ce fac cei de la Hudson Institute. El ar fi r\u0103spuns: \u201dNoi adopt\u0103m punctul de vedere al lui Dumnezeu. Punctul de vedere al pre\u0219edintelui. Mare. Aerian\u0103. Global\u0103. Galactic\u0103. Eterestru. Spa\u021bial. \u00cen general. Megalomania este riscul standard al ocupa\u021biei.<\/em>\u201d Se pare c\u0103 apoi Herman Kahn s-a ridicat de pe scaun, ar\u0103t\u00e2nd cu degetul spre cer \u0219i strig\u00e2nd brusc: \u201dMegalomanie, zoom!\u201d<\/p>\n<iframe loading=\"lazy\" title=\"Conservative Think Tank Predict Future Scenarios\" width=\"810\" height=\"456\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/x-hFUeGiuOk?start=3&feature=oembed\" frameborder=\"0\" allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture\" allowfullscreen><\/iframe><\/p>\n <\/p>\n\u00cen 1970, Kahn avea s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een Europa \u00eempreun\u0103 cu Galbraith pentru a sus\u021bine campania de recrutare a lui Klaus Schwab \u00een vederea primului Simpozion European de Management. \u00cen 1971, Kahn avea s\u0103 stea \u00een centrul scenei pentru a urm\u0103ri discursul de deschidere al lui John Kenneth Galbraith la prima sesiune istoric\u0103 a organiza\u021biei, de elaborare a politicilor, organiza\u021bie ce avea s\u0103 devin\u0103 \u00een cele din urm\u0103 Forumul Economic Mondial.<\/p>\n\u00cen 1972, Clubul de la Roma a publicat \u201dLimitele cre\u0219terii\u201d, care avertiza c\u0103 nevoile popula\u021biei globale vor dep\u0103\u0219i resursele disponibile p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000. Kahn \u0219i-a petrecut o mare parte din ultimul deceniu de via\u021b\u0103 sus\u021bin\u00e2nd aceast\u0103 idee. \u00cen 1976, Khan avea s\u0103 publice o viziune mai optimist\u0103 asupra viitorului, \u201dThe Next 200 Years<\/em>\u201d, \u00een care sus\u021binea c\u0103 poten\u021bialul capitalismului, al \u0219tiin\u021bei, al tehnologiei, al ra\u021biunii umane \u0219i al autodisciplinei era nelimitat. Urm\u0103torii 200 de ani ar respinge, de asemenea, ideologia malthusian\u0103 pernicioas\u0103, prezic\u00e2nd c\u0103 resursele planetei nu stabilesc limite pentru cre\u0219terea economic\u0103, ci, mai degrab\u0103, fiin\u021bele umane vor \u201dcrea astfel de societ\u0103\u021bi peste tot \u00een sistemul solar \u0219i, poate, \u0219i p\u00e2n\u0103 la stele\u201d.<\/p>\n<h1>Cei trei mentori ai lui Schwab<\/strong><\/h1>\nKahn, Kissinger \u0219i Galbraith deveniser\u0103 trei dintre cei mai influen\u021bi oameni din America \u00een ceea ce prive\u0219te descurajarea termonuclear\u0103, crearea politicii externe \u0219i, respectiv, elaborarea politicilor publice. De-a lungul carierei acestor oameni, accentul fusese pus \u00een cea mai mare parte pe Europa \u0219i pe R\u0103zboiul Rece. Cu toate acestea, rolurile lor variate \u00een alte evenimente importante ale perioadei au toate poten\u021bialul de a distrage cu u\u0219urin\u021b\u0103 aten\u021bia cercet\u0103torilor de la alte evenimente mai subversive \u0219i bine ascunse.<\/p>\nAce\u0219ti trei americani puternici au fost lega\u021bi \u00eentre ei \u00een diverse moduri, dar un fir interesant \u0219i notabil \u00eei leag\u0103 \u00een special \u00een perioada cuprins\u0103 \u00eentre 1966 \u2013 odat\u0103 cu crearea grupului de 22 de consilieri condus de Kissinger pentru a ajuta la \u201dmodelarea politicii europene\u201d \u2013 \u0219i 1971, c\u00e2nd a fost \u00eenfiin\u021bat Forumul Economic Mondial. To\u021bi cei trei b\u0103rba\u021bi au fost membri ai Consiliului pentru Rela\u021bii Externe, filiala american\u0103 a mi\u0219c\u0103rii imperialiste anglo-americane \u201dMasa Rotund\u0103\u201d. Kissinger avea deja leg\u0103turi profunde cu CFR, fiind recrutat imediat dup\u0103 absolvire. Se pare c\u0103 Galbraith ar fi demisionat din CFR \u00eentr-un mod \u201dextrem de public\u201d \u00een 1972, declar\u00e2nd c\u0103 CFR era plictisitor \u0219i spun\u00e2ndu-i unui jurnalist: \u201dMajoritatea procedurilor implic\u0103 un nivel de banalitate at\u00e2t de profund \u00eenc\u00e2t singura \u00eentrebare pe care o ridic\u0103 este dac\u0103 cineva ar trebui s\u0103 asiste la ele\u201d. De\u0219i nu exist\u0103 o dat\u0103 public\u0103 a momentului \u00een care Galbraith a devenit membru al CFR, el a scris pentru publica\u021biile acestora \u00eenc\u0103 din iulie 1958, \u201dRival Economic Theories in India\u201d, fiind tip\u0103rit \u00een Foreign Affairs, jurnalul\/revista oficial\u0103 a CFR. De asemenea, Khan a publicat unele dintre eseurile sale prin intermediul CFR, scriind \u201dOur Alternatives in Europe\u201d \u00een iulie 1966 \u0219i \u201dIf Negotiations Fail\u201d \u00een iulie 1968, ambele \u00een timp ce lucra \u00een calitate de consilier oficial al Departamentului de Stat.<\/p>\n\u00cenainte de anii 1960, ace\u0219ti trei intelectuali americani extrem de influen\u021bi au fost fiecare dintre ei profund implica\u021bi \u00een \u00eencercarea de a \u00een\u021belege problemele unei Europe postbelice \u0219i de a trasa viitorul continentului afectat de r\u0103zboi. Galbraith a c\u0103l\u0103torit mult prin Europa, inclusiv studiind politicile din Germania \u00een timpul celui de-al Treilea Reich, iar dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea Germaniei lui Hitler, Galbraith va continua s\u0103 studieze sistemele sovietice \u00een acela\u0219i mod. Influen\u021ba lui Galbraith asupra viitorului pre\u0219edinte, John F. Kennedy, \u00eenc\u0103 de la o v\u00e2rst\u0103 foarte fraged\u0103, nu poate fi subestimat\u0103. Iar Galbraith a fost suficient de puternic pentru ca JFK s\u0103 \u00eenceap\u0103 retragerea trupelor din Vietnam la recomandarea sa. Atunci c\u00e2nd Kennedy a fost asasinat \u00een Dallas, Galbraith a redactat discursul ini\u021bial al noului pre\u0219edinte c\u0103tre na\u021biune. Dar Galbraith avea s\u0103 fie \u00een cur\u00e2nd dat la o parte. \u00cen timpul turbulen\u021belor din anii 1960, Galbraith va fi apropiat de Henry Kissinger, ambii fiind profesori la Harvard, membri ai CFR \u0219i av\u00e2nd acela\u0219i obiectiv de a face Europa stabil\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t continentul s\u0103 fie bine ap\u0103rat \u00eempotriva oric\u0103rei poten\u021biale agresiuni sovietice.<\/p>\nPentru Galbraith \u0219i Kissinger, dar \u0219i pentru establishmentul politic american \u00een general, Europa reprezenta principala amenin\u021bare nu numai la adresa stabilit\u0103\u021bii globale, ci \u0219i la adresa hegemoniei americane dominante \u00een general. Relativa stabilitate din Europa \u00een perioada postbelic\u0103 a fost perceput\u0103 ca fiind datorat\u0103 confrunt\u0103rii termonucleare \u0219i, \u00eenc\u0103 de la momentul zero, Kissinger a identificat aceast\u0103 dinamic\u0103 \u0219i a \u00eenceput s\u0103 manipuleze situa\u021bia \u00een beneficiul suprema\u021biei americane. Henry Kissinger nu a fost singurul care a \u00eencercat s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 dinamica complex\u0103 \u00een joc \u00een leg\u0103tur\u0103 cu descurajarea termonuclear\u0103 \u0219i modul \u00een care aceasta a afectat elaborarea politicilor. Herman Kahn a fost principala figur\u0103 a planific\u0103rii strategice termonucleare \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, iar activitatea lui Kissinger \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acela\u0219i subiect, de la mijlocul anilor \u201950 \u00eencoace, \u00eel va aduce \u00een apropierea lui Kahn \u00een numeroase ocazii.<\/p>\nKahn i-a oferit lui Kissinger ceva la care to\u021bi politicienii \u0219i factorii de decizie t\u00e2njesc: capacitatea de a prezice evenimentele viitoare cu o acurate\u021be relativ\u0103. Kahn a fost un adev\u0103rat profet \u00een ceea ce prive\u0219te progresele tehnologice ale viitorului nu foarte \u00eendep\u0103rtat, iar lucr\u0103rile sale, de\u0219i adesea stoice \u0219i lipsite de emo\u021bii umane, au rezistat foarte bine testului timpului. Obiectivele lui Kahn \u0219i ale lui Kissinger aveau s\u0103 se suprapun\u0103 la mijlocul \u0219i la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1960 \u0219i, pe m\u0103sur\u0103 ce evalu\u0103rile amenin\u021b\u0103rilor f\u0103cute de Kahn \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 deveneau mai optimiste, Kissinger avea s\u0103 considere munca lui Kahn ca fiind fundamental\u0103 pentru a oferi un nou viitor popoarelor lumii.<\/p>\nCu toate acestea, viziunea lui Henry Kissinger asupra viitorului nu era aceea a unei societ\u0103\u021bi libere \u0219i echitabile care s\u0103 avanseze \u00eempreun\u0103 \u00eentr-o \u201dlume nou\u0103 \u0219i curajoas\u0103\u201d. Mai degrab\u0103, Kissinger inten\u021biona s\u0103 creeze o imagine a lumii care fusese distorsionat\u0103 de propria sa perspectiv\u0103 orientat\u0103 spre Establishment-ul CFR. De\u0219i va \u00eencerca s\u0103 se prezinte ca un adev\u0103rat om de stat,\u00a0Kissinger va continua s\u0103 submineze nu numai procesele democratice str\u0103ine, ci \u0219i sistemul american \u00een beneficiul unei agende globaliste<\/strong>. C\u00e2nd Schwab a fost recunoscut pentru prima dat\u0103 de Kissinger ca poten\u021bial viitor lider globalist, germanul relativ t\u00e2n\u0103r a fost prezentat \u00een cur\u00e2nd lui Galbraith \u0219i Kahn. Evenimentul va coincide cu activitatea lui Kahn, care a identificat necesitatea de a preg\u0103ti \u00een mod specific indivizi cu poten\u021bial de conducere, separat de cei care urmeaz\u0103 modelele educa\u021bionale standard predominante.<\/p>\n <\/p>\n<figure id=\"attachment_8433\" class=\"wp-caption aligncenter\" aria-describedby=\"caption-attachment-8433\">\n<figure id=\"attachment_8433\" aria-describedby=\"caption-attachment-8433\" style=\"width: 650px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img loading=\"lazy\" class=\"wp-image-8433\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/U542P886T1D241134F12DT20170111133811.jpeg?resize=650%2C366&ssl=1\" sizes=\"(max-width: 337px) 100vw, 337px\" srcset=\"https:\/\/i0.wp.com\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/U542P886T1D241134F12DT20170111133811.jpeg?resize=650%2C366&ssl=1 416w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/U542P886T1D241134F12DT20170111133811-300x216.jpeg 300w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/U542P886T1D241134F12DT20170111133811-380x274.jpeg 380w\" alt=\"\" width=\"650\" height=\"366\" data-recalc-dims=\"1\" \/><figcaption id=\"caption-attachment-8433\" class=\"wp-caption-text\">Klaus Schwab vorbind la reuniunea inaugural\u0103 a Forumului Economic Mondial, 1971<\/figcaption><\/figure><figcaption id=\"caption-attachment-8433\" class=\"wp-caption-text\"><\/figcaption><\/figure>\n\u00cen anul \u00een care Klaus Schwab a p\u0103r\u0103sit Harvard, a fost abordat de Peter Schmidheiny. Ultimul tocmai v\u00e2nduse Escher Wyss grupului Sulzer. \u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, fabrica Escher Wyss din Ravensberg fusese condus\u0103 de tat\u0103l lui Schwab, Eugen Schwab, \u0219i fusese implicat\u0103 \u00een fabricarea de turbine cu ap\u0103 grea pentru efortul secret al nazi\u0219tilor de a fabrica bomba atomic\u0103. \u00centr-un interviu, Schwab vorbe\u0219te despre momentul \u00een care Schmidheiny l-a chemat, spun\u00e2ndu-i: \u201dAcum vii de la Harvard \u0219i cuno\u0219ti metodele moderne de management, ajut\u0103 la succesul integr\u0103rii\u201d. Ceea ce Klaus nu ar men\u021biona \u00een acel interviu este faptul c\u0103 va ajuta Sulzer \u0219i Escher Wyss s\u0103 fuzioneze, rezult\u00e2nd o nou\u0103 companie numit\u0103 Sulzer AG. Acea companie, cu Schwab \u00een calitate de director, ar fi \u00eenc\u0103lcat legea interna\u021bional\u0103, ajut\u00e2nd regimul de apartheid din Africa de Sud \u00een programul s\u0103u ilegal de bombe termonucleare.<\/p>\nKlaus Schwab abia ie\u0219ise din sfera de influen\u021b\u0103 a unora dintre cei mai importan\u021bi exper\u021bi \u00een r\u0103zboiul termonuclear \u0219i, imediat dup\u0103 plecarea de la \u00a0Harvard, avea s\u0103 conduc\u0103 fuziunea unei companii care se ocupa cu propagarea tehnologiei bombelor termonucleare c\u0103tre regimuri despotice.<\/p>\nMul\u021bi dintre noi, care nu ne g\u00e2ndim la scenarii de extinc\u021bie terifiante, am putea r\u0103m\u00e2ne cu impresia c\u0103 ob\u021binerea bombei nucleare de c\u0103tre Africa de Sud \u00een acel moment al istoriei ar fi unul dintre cele mai rele lucruri care s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla. Dar scenariile de dezastru termonuclear ale lui Herman Kahn l-au f\u0103cut pe geniul Schwab s\u0103 cread\u0103 c\u0103, \u00een afara unui dezastru, sabotaj sau accident, nicio mare putere nuclear\u0103 nu va \u00eendr\u0103zni s\u0103 lanseze o arm\u0103 termonuclear\u0103 ca act de agresiune \u00een viitorul apropiat.<\/p>\nDe fapt, g\u00e2ndirea Establishment-ului se schimbase semnificativ, p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care Herman Kahn \u0219i al\u021bii recomandau c\u0103, \u00een anumite scenarii, transformarea unei \u021b\u0103ri precum Fran\u021ba \u00eentr-o putere nuclear\u0103 ar putea avea beneficii semnificative pentru securitate, at\u00e2t la nivel regional, c\u00e2t \u0219i global, contribuind, \u00een acela\u0219i timp, la reducerea cheltuielilor de ap\u0103rare ale SUA.<\/p>\nR\u0103zboiul termonuclear nu mai reprezenta totul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul politicii de ap\u0103rare strategic\u0103, iar \u00een perioada de apus a anilor \u201960 aceia\u0219i oameni care provocaser\u0103 teama de o apocalips\u0103 termonuclear\u0103 au \u00eencetat cu adev\u0103rat s\u0103 se mai \u00eengrijoreze \u0219i au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 iubeasc\u0103 bomba.<\/p>\n<h1>Aten\u021bie: Urmeaz\u0103 oameni supu\u0219i gre\u0219elii<\/strong><\/h1>\nEste Klaus Schwab adev\u0103ratul creier din spatele form\u0103rii Forumului Economic Mondial? Ce trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem din implicarea CIA \u00een seminarul pe care Kissinger l-a folosit pentru a-l recruta pe Schwab? Au fost puterile care se ascund \u00een spatele unor organiza\u021bii precum CFR adev\u0103ra\u021bii fondatori ai organiza\u021biei de elaborare a politicilor globaliste? A fost Forumul Economic Mondial menit pur \u0219i simplu s\u0103 uneasc\u0103 Europa? Sau, de fapt, a fost menit s\u0103 uneasc\u0103 Europa cu America, urmat\u0103 de celelalte super-state, \u00eentr-o Nou\u0103 Ordine Mondial\u0103 conceput\u0103 de puternicii CFR, precum Kissinger, Khan \u0219i Galbraith?<\/p>\nFiecare dintre ace\u0219ti trei oameni puternici a v\u0103zut \u00een Schwab o reflectare a propriilor lor dorin\u021be intelectuale. Klaus se n\u0103scuse \u00een a doua jum\u0103tate a aceluia\u0219i deceniu \u00een care \u00eencepuse mi\u0219carea tehnocrat\u0103 \u0219i urma s\u0103 provin\u0103 din prima genera\u021bie care \u0219i-a tr\u0103it anii de formare \u00eentr-o lume postbelic\u0103. Predic\u021biile lui Khan pentru viitor nu fuseser\u0103 doar un exerci\u021biu de uimire, ci \u0219i un proiect de a face din aceste predic\u021bii o realitate c\u00e2t mai repede posibil \u0219i indiferent de consecin\u021be.<\/p>\n\u00cen 1964, Klaus Schwab \u00eencerca s\u0103 decid\u0103 ce avea de g\u00e2nd cu cariera sa. Avea 26 de ani \u0219i c\u0103uta o direc\u021bie. Avea s\u0103 o g\u0103seasc\u0103 dintr-o surs\u0103 familial\u0103. Tat\u0103l s\u0103u, Eugen Schwab, fusese de partea gre\u0219it\u0103 a istoriei \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i fusese implicat \u00een efortul nazist de fabricare a bombei atomice. Eugen Schwab i-ar fi spus fiului s\u0103u c\u0103 doar la Harvard va putea s\u0103 se dezvolte cu adev\u0103rat. \u00centr-o Germanie postbelic\u0103 divizat\u0103, frica intens\u0103 care venea din amenin\u021barea mereu iminent\u0103 \u0219i bine dramatizat\u0103 a r\u0103zboiului termonuclear devenise o parte cotidian\u0103 a psihicului oamenilor. Harvard era binecunoscut\u0103 la acea vreme pentru rolul central jucat \u00een elaborarea politicilor din R\u0103zboiul Rece, care vizau afacerile europene, iar Klaus Schwab se va num\u0103ra printre principalii factori de decizie pe scena dezastrului termonuclear.<\/p>\n\u00cen timp ce se afla la Harvard, Schwab a participat la \u201dseminarul interna\u021bional\u201d al lui Kissinger, finan\u021bat de CIA printr-un canal cunoscut. Astfel, Klaus Schwab ar fi cunoscut un grup de oameni care \u00eencercau \u00een mod activ s\u0103 influen\u021beze politica public\u0103 european\u0103 prin orice metod\u0103, inclusiv prin folosirea fricii de iminen\u021ba unei catastrofe nucleare. Ace\u0219tia \u00eei vor recunoa\u0219te imediat poten\u021bialul. At\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t \u00eei vor fi al\u0103turi lui Schwab pe tot parcursul fond\u0103rii Forumului Economic Mondial, Kahn, Kissinger \u0219i Galbraith aduc\u00e2nd credibilitatea perceput\u0103 a proiectului. Lui Schwab nu i-a fost u\u0219or s\u0103 explice singur elitelor europene ceea ce inten\u021biona s\u0103 fac\u0103, a\u0219a c\u0103 i-a adus pe Kahn \u0219i Galbraith \u00een Europa pentru a-i convinge pe al\u021bi actori importan\u021bi s\u0103 se al\u0103ture proiectului. Galbraith avea s\u0103 fie primul vorbitor principal al forumului, iar prezen\u021ba lui Kahn a st\u00e2rnit, de asemenea, un interes semnificativ. \u00cens\u0103 cel de-al doilea Forum Economic Mondial avea s\u0103 se blocheze f\u0103r\u0103 prezen\u021ba numelor mari, iar Klaus Schwab \u0219tia c\u0103 va avea nevoie de ceva care s\u0103 atrag\u0103 mul\u021bimile pentru cea de-a treia edi\u021bie a reuniunii anuale a forumului s\u0103u.<\/p>\n\u00cen 1972, fondatorul Clubului de la Roma, Aurelio Peccei, a publicat controversata sa carte \u201dThe Limits to Growth\u201d, ce fusese comandat\u0103 de Clubul de la Roma \u0219i care adopta o abordare malthusian\u0103 a suprapopul\u0103rii. Cartea avea s\u0103 pun\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii sustenabilitatea cre\u0219terii economice globale, iar Peccei avea s\u0103 fie invitat de Schwab s\u0103 \u021bin\u0103 discursul principal la Forumul Economic Mondial din 1973. Aceast\u0103 strategie de rela\u021bii publice riscant\u0103 a dat roade pentru Schwab \u0219i organiza\u021bia sa. Din acel moment, forumul va cre\u0219te \u00een dimensiune, amploare \u0219i putere. Dar totul a \u00eenceput cu un curs finan\u021bat de CIA, \u021binut de Henry Kissinger la Harvard.<\/p>\n<figure id=\"attachment_8439\" class=\"wp-caption alignnone\" aria-describedby=\"caption-attachment-8439\"><img loading=\"lazy\" class=\"wp-image-8439\" src=\"https:\/\/i2.wp.com\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/photo_2022-03-10_11-29-58-1024x780.jpg?resize=810%2C617&ssl=1\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" srcset=\"https:\/\/i2.wp.com\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/photo_2022-03-10_11-29-58-1024x780.jpg?resize=810%2C617&ssl=1 1024w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/photo_2022-03-10_11-29-58-300x229.jpg 300w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/photo_2022-03-10_11-29-58-768x585.jpg 768w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/photo_2022-03-10_11-29-58-380x289.jpg 380w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/photo_2022-03-10_11-29-58-800x609.jpg 800w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/photo_2022-03-10_11-29-58-1160x884.jpg 1160w, https:\/\/unlimitedhangout.com\/wp-content\/uploads\/2022\/03\/photo_2022-03-10_11-29-58.jpg 1280w\" alt=\"\" width=\"810\" height=\"617\" data-recalc-dims=\"1\" \/><figcaption id=\"caption-attachment-8439\" class=\"wp-caption-text\">Aurelio Peccei (\u00een dreapta) la o reuniune a Clubului de la Roma din 1975 la Paris<\/figcaption><\/figure>\nSchwab a devenit mai mult dec\u00e2t un simplu tehnocrat. El a fost foarte vocal \u00een ceea ce prive\u0219te inten\u021bia sa de a fuziona identit\u0103\u021bile sale fizice \u0219i biologice cu tehnologia viitorului. A devenit o caricatur\u0103 vie a unui r\u0103uf\u0103c\u0103tor de tip evil bond, conduc\u00e2nd \u00eent\u00e2lniri secrete cu elitele, sus, \u00een cabanele din v\u00e2rful mun\u021bilor din Elve\u021bia. Nu cred c\u0103 imaginea pe care o avem despre Schwab este un accident. \u00cen anii postbelici, s-a \u00eent\u00e2mplat ceva foarte unic \u00een cultura occidental\u0103, c\u00e2nd guvernul a \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 mass-media ca instrument pentru a \u021binti publicul cu opera\u021biuni psihologice de nivel militar. Establishment-ul aflat la putere avea s\u0103 descopere c\u0103 mariajul dintre dramatismul scenariilor de conflict \u0219i mass-media, cum ar fi filmul, ar fi extrem de util. Aproape asem\u0103n\u0103tor cu crearea unei propagande care se autopropaga \u00een unele cazuri. Filme precum Dr. Strangelove al lui Stanley Kubrick au fost vehicule fantastice pentru ca oamenii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 absurditatea planific\u0103rii scenariilor de dezastre termonucleare.<\/p>\nDac\u0103 oamenii te percep ca pe un r\u0103uf\u0103c\u0103tor malefic atotputernic, atunci s-ar putea s\u0103 nu ob\u021bii sprijinul omului de r\u00e2nd, dar vei c\u00e2\u0219tiga aten\u021bia celor care caut\u0103 puterea \u0219i bog\u0103\u021bia. Sau, a\u0219a cum i-ar numi Klaus Schwab, a \u201dp\u0103r\u021bilor interesate\u201d din societate. Fenomenul este foarte important de \u00een\u021beles \u2013 proiec\u021bia bog\u0103\u021biei \u0219i a puterii extreme va atrage \u0219i va aduce \u201dp\u0103r\u021bile interesate\u201d din societate la masa Forumului Economic Mondial. Cu aceste \u201dp\u0103r\u021bi interesate\u201d la bord, principalul produs ideologic al lui Klaus Schwab, \u201dcapitalismul p\u0103r\u021bilor interesate\u201d, va fi marcat de transferul de putere de la adev\u0103ratele procese democratice la un sistem de guvernare de c\u0103tre un mic grup de lideri preselecta\u021bi. Ei vor fi instrui\u021bi s\u0103 continue agenda stabilit\u0103 de genera\u021bia anterioar\u0103, a\u0219a cum a prezis Herman Kahn. Ace\u0219tia vor avea toate c\u0103r\u021bile \u00een m\u00e2n\u0103, \u00een timp ce oamenii de r\u00e2nd vor r\u0103m\u00e2ne doar cu procese pseudo-democratice iluzorii, s\u0103r\u0103cie \u0219i opera\u021biuni psihologice absurde \u0219i constante, menite s\u0103 ne distrag\u0103 aten\u021bia permanent.<\/p>\nKlaus Schwab va deveni \u00een cur\u00e2nd tot ceea ce Herman Kahn se temea \u00een timpul celor mai pesimiste previziuni ale sale. Atunci c\u00e2nd Clubul de la Roma a elaborat raportul \u201dLimitele cre\u0219terii\u201d, Herman Kahn a respins concluziile acestuia \u0219i s-a mobilizat \u00eempotriva pesimismului s\u0103u, \u00een timp ce, \u00een acela\u0219i timp, Klaus Schwab a f\u0103cut din raport un element central al ma\u0219in\u0103riilor sale \u0219i l-a pus pe fondatorul acestuia s\u0103 fie vorbitorul principal la forumul de la Davos.<\/p>\nSitua\u021bia noastr\u0103 geopolitic\u0103 actual\u0103 pare s\u0103 regreseze la dinamica Est vs. Vest din perioada R\u0103zboiului Rece. Din nou, cu recentele evenimente din Ucraina, mass-media mainstream regurgiteaz\u0103 puncte de discu\u021bie nucleare care sunt complet paralele cu cele de acum 60-70 de ani. Cred c\u0103 exist\u0103 un motiv foarte evident pentru revenirea noastr\u0103 la retorica R\u0103zboiului Rece \u2013 este un semn foarte evident c\u0103 Klaus Schwab \u0219i sus\u021bin\u0103torii s\u0103i sunt \u00een pan\u0103 de idei. Se pare c\u0103 se \u00eentorc la o paradigm\u0103 geopolitic\u0103 unde se simt mai \u00een siguran\u021b\u0103 \u0219i, cel mai important, care va provoca o team\u0103 \u00een mas\u0103 de un r\u0103zboi termonuclear. Acest ciclu de cl\u0103tire \u0219i repetare se va \u00eent\u00e2mpla \u00eentotdeauna odat\u0103 ce o mi\u0219care ideologic\u0103 r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 idei originale. De la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1960, Klaus Schwab \u00eencearc\u0103 s\u0103 creeze lumea pe care Herman Kahn a prezis-o. Dar viziunea lui Kahn asupra viitorului, de\u0219i destul de exact\u0103, este veche de peste o jum\u0103tate de secol. Mi\u0219carea tehnocrat\u0103 a lui Schwab depinde de dezvoltarea cu succes a unor tehnologii inovatoare care ne vor face s\u0103 avans\u0103m spre o viziune fabricat\u0103 \u00een mare parte \u00een 1967. Doar studiind o list\u0103 mai rafinat\u0103 a predic\u021biilor lui Kahn, pute\u021bi vedea c\u0103 fiecare idee pe care Schwab o promoveaz\u0103 se bazeaz\u0103 aproape \u00een \u00eentregime pe \u201dAnul 2000\u201d al lui Kahn \u0219i pe acea viziune documentat\u0103 despre cum ar putea ar\u0103ta viitorul nostru, predic\u021bii ce dateaz\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201960. Dar ceea ce Schwab pare s\u0103 ignore, \u00een timp ce ne impune tuturor aceast\u0103 agend\u0103 futurist\u0103, este faptul c\u0103 multe dintre previziunile lui Kahn au fost, de asemenea, combinate cu avertismente cu privire la pericolele create de viitoarele progrese tehnologice.<\/p>\nPe m\u0103sur\u0103 ce Schwab ajunge la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sale, el pare s\u0103 fie disperat s\u0103 promoveze o agend\u0103 futurist\u0103 radical\u0103 cu un poten\u021bial evident de dezastru global. Cred c\u0103 Forumul Economic Mondial \u00ee\u0219i atinge nivelul maxim de expansiune \u00eenainte de pr\u0103bu\u0219irea sa inevitabil\u0103.\u00a0\u00cen cele din urm\u0103, acei oameni care \u00ee\u0219i iubesc propriile identit\u0103\u021bi na\u021bionale se vor ridica \u00eempotriva amenin\u021b\u0103rii imediate la adresa culturilor lor specifice \u0219i vor riposta \u00eempotriva domina\u021biei globaliste. Pur \u0219i simplu nu po\u021bi s\u0103-i faci pe to\u021bi globali\u0219ti, indiferent c\u00e2t de mult\u0103 sp\u0103lare de creier se aplic\u0103<\/strong>.\u00a0Exist\u0103 o contradic\u021bie natural\u0103 \u00eentre libertatea na\u021bional\u0103 \u0219i domina\u021bia globalist\u0103, ceea ce le face pe cele dou\u0103 complet incompatibile.<\/strong><\/p>\nCa un g\u00e2nd final foarte pertinent, Herman Kahn avea s\u0103 scrie ceva extrem de semnificativ \u00een acela\u0219i an \u00een care Schwab avea s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Harvard. \u00cen documentul Institutului Hudson din 1967, men\u021bionat mai sus, intitulat\u00a0Ancillary Pilot Study for the Educational Policy Research Program<\/em>\u00a0(Studiu pilot auxiliar pentru programul de cercetare \u00een domeniul politicilor educa\u021bionale), Khan scrie:<\/p>\n\u201dA devenit din ce \u00een ce mai clar c\u0103 realiz\u0103rile noastre tehnologice \u0219i chiar economice sunt binecuv\u00e2nt\u0103ri amestecate. Prin progres apar probleme precum acumularea, cre\u0219terea \u0219i proliferarea armelor de distrugere \u00een mas\u0103; pierderea intimit\u0103\u021bii \u0219i a singur\u0103t\u0103\u021bii; cre\u0219terea puterii guvernamentale \u0219i\/sau private asupra indivizilor; pierderea dimensiunii \u0219i perspectivei umane \u0219i dezumanizarea vie\u021bii sociale sau chiar a sinelui psihobiologic; cre\u0219terea unor centraliz\u0103ri periculoase, vulnerabile, \u00een\u0219el\u0103toare sau degradabile ale sistemelor administrative sau tehnologice; crearea altor noi capacit\u0103\u021bi, at\u00e2t de periculoase \u00een mod inerent \u00eenc\u00e2t risc\u0103 serios s\u0103 fac\u0103 abuzuri dezastruoase; \u0219i accelerarea schimb\u0103rilor prea rapide sau cataclismice pentru a permite o adaptare reu\u0219it\u0103. Poate cel mai crucial, se pun \u00een discu\u021bie alegeri prea mari, complexe, importante, incerte sau cuprinz\u0103toare pentru a fi l\u0103sate \u00een siguran\u021b\u0103 pe seama unor oameni care s-ar putea \u00een\u0219ela.<\/em>\u201d<\/p>\n\u2026\u2026\u2026<\/p>\nJohnny Vedmore<\/strong>\u00a0este un jurnalist de investiga\u021bie complet independent \u0219i un muzician din Cardiff, \u021aara Galilor. Munca sa urm\u0103re\u0219te s\u0103 expun\u0103 oamenii puternici care sunt ignora\u021bi de al\u021bi jurnali\u0219ti \u0219i s\u0103 aduc\u0103 informa\u021bii noi cititorilor s\u0103i.<\/p>\n <\/p>\nSursa<\/strong>: <a href=\"https:\/\/opozitia.net\/2022\/05\/28\/oamenii-din-spatele-pe-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/?fbclid=IwAR32UbFge2Z9BX0rxmxTyZo4k_Nj7DGRZYGrdgp9k37WIjwEOLQC4t7CmXo\">opozitia.net<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Istoria consemnat\u0103 a Forumului Economic Mondial a fost fabricat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 par\u0103 c\u0103 organiza\u021bia este crea\u021bie strict european\u0103. Fals. De fapt, Klaus Schwab a avut o echip\u0103 politic\u0103 american\u0103 de elit\u0103 care a lucrat \u00een umbr\u0103 \u0219i l-a ajutat s\u0103 creeze organiza\u021bia globalist\u0103 cu sediul \u00een Europa. Dac\u0103 ave\u021bi […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":25954,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":""},"categories":[166,619,8],"tags":[],"yoast_head":"\n<title>Johnny Vedmore: Oamenii din spatele lui Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial - Informa\u021bia Liber\u0103<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Johnny Vedmore: Oamenii din spatele lui Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial - Informa\u021bia Liber\u0103\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Istoria consemnat\u0103 a Forumului Economic Mondial a fost fabricat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 par\u0103 c\u0103 organiza\u021bia este crea\u021bie strict european\u0103. Fals. De fapt, Klaus Schwab a avut o echip\u0103 politic\u0103 american\u0103 de elit\u0103 care a lucrat \u00een umbr\u0103 \u0219i l-a ajutat s\u0103 creeze organiza\u021bia globalist\u0103 cu sediul \u00een Europa. Dac\u0103 ave\u021bi […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Informa\u021bia Liber\u0103\" \/>\n<meta property=\"article:publisher\" content=\"https:\/\/www.facebook.com\/Informa%c8%9bia-Liber%c4%83-100151015423577\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2022-05-29T15:55:48+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2022-05-29T15:56:19+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/kissinger_schwab.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"760\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"411\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Informa\u021bia Liber\u0103\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"45 de minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/#organization\",\"name\":\"Informa\u021bia Liber\u0103\",\"url\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/\",\"sameAs\":[\"https:\/\/www.facebook.com\/Informa\u021bia-Liber\u0103-100151015423577\"],\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/#logo\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"url\":\"https:\/\/i2.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/logo.png?fit=1073%2C199&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\/\/i2.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/logo.png?fit=1073%2C199&ssl=1\",\"width\":1073,\"height\":199,\"caption\":\"Informa\u021bia Liber\u0103\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/#logo\"}},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/\",\"name\":\"Informa\u021bia Liber\u0103\",\"description\":\"G\u00e2nde\u0219te liber. Informeaz\u0103-te corect!\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":\"required name=search_term_string\"}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"ImageObject\",\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#primaryimage\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"url\":\"https:\/\/i2.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/kissinger_schwab.jpg?fit=760%2C411&ssl=1\",\"contentUrl\":\"https:\/\/i2.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/kissinger_schwab.jpg?fit=760%2C411&ssl=1\",\"width\":760,\"height\":411},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#webpage\",\"url\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/\",\"name\":\"Johnny Vedmore: Oamenii din spatele lui Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial - Informa\u021bia Liber\u0103\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#primaryimage\"},\"datePublished\":\"2022-05-29T15:55:48+00:00\",\"dateModified\":\"2022-05-29T15:56:19+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Johnny Vedmore: Oamenii din spatele lui Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial\"}]},{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#webpage\"},\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/#\/schema\/person\/30f5978c0b4cb8acaed0bd9124dceb49\"},\"headline\":\"Johnny Vedmore: Oamenii din spatele lui Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial\",\"datePublished\":\"2022-05-29T15:55:48+00:00\",\"dateModified\":\"2022-05-29T15:56:19+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#webpage\"},\"wordCount\":8784,\"commentCount\":0,\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/#organization\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/i2.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/kissinger_schwab.jpg?fit=760%2C411&ssl=1\",\"articleSection\":[\"Actualitate\",\"Documente despre realitate\",\"Politic\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/#\/schema\/person\/30f5978c0b4cb8acaed0bd9124dceb49\",\"name\":\"Informa\u021bia Liber\u0103\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"@id\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/#personlogo\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/7aca0492e9a7b352c70b5979175dc957?s=96&d=identicon&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/7aca0492e9a7b352c70b5979175dc957?s=96&d=identicon&r=g\",\"caption\":\"Informa\u021bia Liber\u0103\"},\"url\":\"https:\/\/informatialibera.ro\/author\/mariaszoke\/\"}]}<\/script>\n","yoast_head_json":{"title":"Johnny Vedmore: Oamenii din spatele lui Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial - Informa\u021bia Liber\u0103","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Johnny Vedmore: Oamenii din spatele lui Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial - Informa\u021bia Liber\u0103","og_description":"Istoria consemnat\u0103 a Forumului Economic Mondial a fost fabricat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 par\u0103 c\u0103 organiza\u021bia este crea\u021bie strict european\u0103. Fals. De fapt, Klaus Schwab a avut o echip\u0103 politic\u0103 american\u0103 de elit\u0103 care a lucrat \u00een umbr\u0103 \u0219i l-a ajutat s\u0103 creeze organiza\u021bia globalist\u0103 cu sediul \u00een Europa. Dac\u0103 ave\u021bi […]","og_url":"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/","og_site_name":"Informa\u021bia Liber\u0103","article_publisher":"https:\/\/www.facebook.com\/Informa%c8%9bia-Liber%c4%83-100151015423577","article_published_time":"2022-05-29T15:55:48+00:00","article_modified_time":"2022-05-29T15:56:19+00:00","og_image":[{"width":760,"height":411,"url":"https:\/\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/kissinger_schwab.jpg","type":"image\/jpeg"}],"twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"Informa\u021bia Liber\u0103","Timp estimat pentru citire":"45 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/#organization","name":"Informa\u021bia Liber\u0103","url":"https:\/\/informatialibera.ro\/","sameAs":["https:\/\/www.facebook.com\/Informa\u021bia-Liber\u0103-100151015423577"],"logo":{"@type":"ImageObject","@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/#logo","inLanguage":"ro-RO","url":"https:\/\/i2.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/logo.png?fit=1073%2C199&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i2.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/logo.png?fit=1073%2C199&ssl=1","width":1073,"height":199,"caption":"Informa\u021bia Liber\u0103"},"image":{"@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/#logo"}},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/#website","url":"https:\/\/informatialibera.ro\/","name":"Informa\u021bia Liber\u0103","description":"G\u00e2nde\u0219te liber. Informeaz\u0103-te corect!","publisher":{"@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/informatialibera.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":"required name=search_term_string"}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"ImageObject","@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#primaryimage","inLanguage":"ro-RO","url":"https:\/\/i2.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/kissinger_schwab.jpg?fit=760%2C411&ssl=1","contentUrl":"https:\/\/i2.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/kissinger_schwab.jpg?fit=760%2C411&ssl=1","width":760,"height":411},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#webpage","url":"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/","name":"Johnny Vedmore: Oamenii din spatele lui Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial - Informa\u021bia Liber\u0103","isPartOf":{"@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#primaryimage"},"datePublished":"2022-05-29T15:55:48+00:00","dateModified":"2022-05-29T15:56:19+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/informatialibera.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Johnny Vedmore: Oamenii din spatele lui Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial"}]},{"@type":"Article","@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#webpage"},"author":{"@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/#\/schema\/person\/30f5978c0b4cb8acaed0bd9124dceb49"},"headline":"Johnny Vedmore: Oamenii din spatele lui Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial","datePublished":"2022-05-29T15:55:48+00:00","dateModified":"2022-05-29T15:56:19+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#webpage"},"wordCount":8784,"commentCount":0,"publisher":{"@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/#organization"},"image":{"@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/i2.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/kissinger_schwab.jpg?fit=760%2C411&ssl=1","articleSection":["Actualitate","Documente despre realitate","Politic"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/informatialibera.ro\/johnny-vedmore-oamenii-din-spatele-lui-klaus-schwab-fondatorul-forumului-economic-mondial\/#respond"]}]},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/#\/schema\/person\/30f5978c0b4cb8acaed0bd9124dceb49","name":"Informa\u021bia Liber\u0103","image":{"@type":"ImageObject","@id":"https:\/\/informatialibera.ro\/#personlogo","inLanguage":"ro-RO","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/7aca0492e9a7b352c70b5979175dc957?s=96&d=identicon&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/7aca0492e9a7b352c70b5979175dc957?s=96&d=identicon&r=g","caption":"Informa\u021bia Liber\u0103"},"url":"https:\/\/informatialibera.ro\/author\/mariaszoke\/"}]}},"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i2.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/kissinger_schwab.jpg?fit=760%2C411&ssl=1","jetpack-related-posts":[{"id":19378,"url":"https:\/\/informatialibera.ro\/klaus-schwab-se-felicita-ca-a-penetrat-guvernele-mondiale-cu-tinerii-sai-lideri-macron-trudeau-viktor-orban-jacinda-ardern-etc\/","url_meta":{"origin":25953,"position":0},"title":"Klaus Schwab se felicita c\u0103 a „penetrat” guvernele mondiale cu „tinerii s\u0103i lideri”: Macron, Trudeau, Viktor Orb\u00e1n, Jacinda Ardern etc.","date":"29\/01\/2022","format":false,"excerpt":"Olivier Demeulenaere aduce in prim plan un vechi Tweet al lui Klaus Schwab, din 2017, \u00een care se referea cu cinism la \"tineri lideri\" precum Trudeau\u00a0 Macron \u0219i mai mul\u021bi lideri europeni, precum Viktor Orb\u00e1n, Nicholas Sarkozy, cei care servesc \u00een prezent dictatura covid-terorist\u0103,\u00a0cu un incredibil sentiment de impunitate. \u0218eful\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eActualitate\u201d","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i2.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/wef-davos-young-leaders.jpg?fit=768%2C798&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":32341,"url":"https:\/\/informatialibera.ro\/geambasii-marii-resetari-s-au-strans-la-davos-sloganul-lor-cooperare-intr-o-lume-fragmentata-sau-strans-uniti-in-jurul-partidului-ca-sa-mancam-gandaci-in-loc-de-vaci-zelenski-si-a-trimis-sotia-io\/","url_meta":{"origin":25953,"position":1},"title":"Geamba\u0219ii MARII RESET\u0102RI s-au str\u00e2ns la Davos. Sloganul lor: Cooperare \u00eentr-o lume fragmentat\u0103 sau Str\u00e2ns uni\u021bi \u00een jurul Partidului ca s\u0103 m\u00e2nc\u0103m g\u00e2ndaci \u00een loc de vaci- Zelenski \u0219i-a trimis so\u021bia, Iohannis pe Aurescu","date":"16\/01\/2023","format":false,"excerpt":"Bogdan Aiurescu, ministrul de Externe\u00a0din\u00a0Rom\u00e2nia a confirmat prezen\u021ba la reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos (FEM\/WEF), potrivit unei\u00a0liste\u00a0de pe site-ul organiza\u021biei globaliste. Maia Sandu, care\u00a0\u0219i-a anun\u021bat deja \u201esus\u021binerea pentru FEM\u201d\u00a0este, de asemenea, prezent\u0103 la datorie. Conform unei\u00a0alte liste, la Forum mai particip\u0103\u00a0\u0219i Adina Valean, so\u021bia lui Crin Antonescu, dar\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eActualitate\u201d","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i1.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/GettyImages-1240850637-2-640x480-1.jpg?fit=640%2C480&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":32363,"url":"https:\/\/informatialibera.ro\/klaus-schwab-are-complexul-lui-dumnezeu-se-considera-unul-din-cei-01-alesi-pe-pamant\/","url_meta":{"origin":25953,"position":2},"title":"Klaus Schwab are Complexul lui Dumnezeu: Se consider\u0103 unul din cei 0,1% Ale\u0219i pe P\u0103m\u00e2nt","date":"18\/01\/2023","format":false,"excerpt":"Dac\u0103 v\u0103 \u00eentreba\u021bi cum arat\u0103 viitorul Omenirii este suficient s\u0103 privi\u021bi cum conduce Schwab Forumul Economic Mondial: ca un Pap\u0103 sau ca un Rege, infailibil \u0219i despotic. Klaus Schwab, pre\u0219edintele \u0219i fondatorul Forumului Economic Mondial, urmeaz\u0103 s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 85 de ani \u00een martie. Cu toate acestea, el nu are nici\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eActualitate\u201d","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i2.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Klaus-Schwab.png?fit=700%2C350&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":12758,"url":"https:\/\/informatialibera.ro\/cine-este-cu-adevarat-klaus-schwab-initiatorul-marii-resetari\/","url_meta":{"origin":25953,"position":3},"title":"Cine este, cu adev\u0103rat, Klaus Schwab, ini\u021biatorul \u201emarii reset\u0103ri\u201c","date":"31\/08\/2021","format":false,"excerpt":"Dr. Klaus Martin Schwab, pre\u0219edintele Forumului Economic Mondial (WEF), a devenit una dintre figurile cheie din politica mondial\u0103 de anul trecut. \u00cen 2020, a propus un plan denumit \u201eGreat Reset\u201d, conceput pentru a revolu\u021biona complet ordinea mondial\u0103. Acest plan este prezentat \u00een detaliu de Schwab \u00een cartea sa ,,Covid-19: The\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eActualitate\u201d","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/20191108151455942_1085750_20191112172932.jpg?fit=960%2C540&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":31874,"url":"https:\/\/informatialibera.ro\/maia-sandu-i-a-cerut-ajutorul-lui-klaus-schwab-pentru-implementarea-agendei-globaliste-in-republica-moldova-intalnire-de-pomina-la-geneva\/","url_meta":{"origin":25953,"position":4},"title":"Maia Sandu i-a cerut ajutorul lui Klaus Schwab pentru implementarea agendei globaliste \u00een Republica Moldova – \u00eent\u00e2lnire de pomin\u0103 la Geneva","date":"13\/12\/2022","format":false,"excerpt":"Pre\u0219edintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a considerat de cuviin\u021b\u0103 ca, \u00een contextul multiplelor crize cu care se confrunt\u0103 \u021bara sa, s\u0103 fac\u0103 pasul cel mare \u0219i s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 tocmai pe \u0219eful Forumului Economic Mondial, sinstrul Klaus Schwab. \u00cent\u00e2lnirea a avut loc la Geneva \u0219i a fost f\u0103cut\u0103 public\u0103 de c\u0103tre\u00a0site-ul\u00a0administra\u021biei\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eActualitate\u201d","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i1.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/178178.jpeg-637x401-1.jpeg?fit=637%2C401&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":26321,"url":"https:\/\/informatialibera.ro\/calin-georgescu-marea-resetare-mondiala-a-esuat-oligarhia-globalista-s-a-prabusit\/","url_meta":{"origin":25953,"position":5},"title":"C\u0103lin Georgescu: \u201eMarea resetare mondial\u0103 a e\u0219uat. Oligarhia globalist\u0103 s-a pr\u0103bu\u0219it\u201d","date":"06\/06\/2022","format":false,"excerpt":"Expertul \u00een dezvoltare durabil\u0103 a declarat c\u0103 la ultima \u00eent\u00e2lnire de la Davos, de anul acesta, a avut loc pr\u0103bu\u0219irea marii reset\u0103ri globaliste. Georgescu spune c\u0103 noua linie trasat\u0103 de marii lideri interna\u021bionali este re\u00eentoarcerea la trecut. \u201eLa Davos, oligarhia globalist\u0103 s-a pr\u0103bu\u0219it. Acolo s-au \u00eenfruntat realismul politic (Real Politik)\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eActualitate\u201d","img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i1.wp.com\/informatialibera.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/Calin-Georgescu-Copy_2ad93a0cbc.jpg?fit=992%2C558&ssl=1&resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]}],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/informatialibera.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25953"}],"collection":[{"href":"https:\/\/informatialibera.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/informatialibera.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/informatialibera.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/informatialibera.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25953"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/informatialibera.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25953\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25956,"href":"https:\/\/informatialibera.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25953\/revisions\/25956"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/informatialibera.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/25954"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/informatialibera.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25953"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/informatialibera.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25953"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/informatialibera.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25953"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}