Din trei motive mari \u0219i late:<\/p>\n

1). \u00cen cele \u0219apte sucursale, Salrom produce sare gem\u0103, sare \u00een solu\u021bie, sare recristalizat\u0103 \u0219i calcar. Sarea ia destina\u021bia Companiei Na\u021bionale de Drumuri \u0219i Autostr\u0103zi, care utilizeaz\u0103 iarna, zilnic, 1.000-1.500 de tone, 70% din produc\u021bie e destinat\u0103 industriei, o parte se transform\u0103 \u00een sare fin\u0103 pentru consum \u2013 de precizat c\u0103 avem sarea cea mai pur\u0103 din lume \u2013 iar alte cantit\u0103\u021bi se export\u0103 \u00een Ungaria, Slovacia \u0219i Serbia. Sarea produs\u0103 de Salrom este utilizat\u0103 \u0219i ca hran\u0103 animal\u0103 sau industrial\u0103, pentru tratarea apei, \u00een solu\u021bie, pentru produc\u021bia de nemetalifere, \u0219i \u00een diverse alte moduri. Dac\u0103 produc\u021bia de sare \u00eencape pe m\u00e2ini str\u0103ine, vom depinde de compania care va prelua managementul pentru toate aceste activit\u0103\u021bi. \u0218i nu numai.<\/p>\n

2). Societatea Na\u021bional\u0103 a S\u0103rii, Salrom, este responsabil\u0103 pentru o uria\u0219\u0103 avere de care dispune Rom\u00e2nia \u0219i anume cele mai mari z\u0103c\u0103minte de grafit din lume. Sunt \u00een prezent zeci de mii de tone de grafit, care zac nefolosite la Baia de Fier, probabil pentru c\u0103 cineva ne-a pus g\u00e2nd r\u0103u. Dar tot pe m\u00e2na unor cozi de topor autohtone. Din grafit se extrage grafonul, un produs vital pentru ob\u021binerea energiei verzi, dar \u0219i pentru alte componente importante din industria electronic\u0103. O singur\u0103 ton\u0103 de grafon se vinde \u00een prezent cu 200.000 de euro, iar z\u0103c\u0103mintele de grafit ale Rom\u00e2nie, din care se extrage grafonul, sunt estimate a satisface pentru viitorii 100 de ani necesarul industriei mondiale.<\/p>\n

3). A\u0219a cum am mai ar\u0103tat \u0219i cu alte prilejuri, Rom\u00e2nia are o uria\u0219\u0103 oportunitate de a utiliza o parte dintre galeriile p\u0103r\u0103site ale minelor de sare, pentru a stoca gaze naturale. Avem posibilit\u0103\u021bi de stocare pentru c\u00e2teva miliarde de metri cubi de gaze. Spre deosebire de modul actual de stocare, utilizarea respectivelor galerii p\u0103r\u0103site permite extragerea gazelor de c\u00e2te ori avem nevoie \u0219i nu doar de dou\u0103 ori pe an, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi. Costurile ar fi cu 30% mai mici, iar Rom\u00e2nia ar putea deveni cu adev\u0103rat un hub european \u00een materie de stocare a gazelor naturale. Vara le-am achizi\u021biona, indiferent de unde, la pre\u021buri mici, iar iarna le-am vinde la pre\u021buri mari, \u00een profit. Pe aceast\u0103 oportunitate au pus ochii, sus\u021binu\u021bi fiind de guvernele respective, mai multe mari societ\u0103\u021bi de profil din Europa. Cei mai agresivi sunt austriecii, care, la vremea respectiv\u0103, l-au \u0219i \u00eempins de altfel \u00een fa\u021b\u0103 pe N\u0103sui, pentru a comite acest sacrilegiu al \u00eenstr\u0103in\u0103rii s\u0103rii.<\/p>\n

\u00cen final, atrag din nou aten\u021bia c\u0103 doar 51% din ac\u021biunile Salrom mai apar\u021bin statului rom\u00e2n, \u00een timp ce 49% au fost preluate de Fondul Proprietatea, urm\u00e2nd a fi listate pe burs\u0103. Va fi un act de tr\u0103dare na\u021bional\u0103 dac\u0103 statul rom\u00e2n va pierde doar 2% din ceea ce de\u021bine, \u00eentruc\u00e2t, \u00een aceast\u0103 eventualitate, managementul \u00eencape pe m\u00e2ini str\u0103ine, iar profiturile uria\u0219e care pot fi ob\u021binute \u00een viitor vor fi \u0219i ele v\u0103rsate \u00een buzunare str\u0103ine.<\/p>\n

Aceasta este miza. \u0218i \u00eenc\u0103 nu m-am referit la alte uria\u0219e beneficii, pe care le aduce sau le poate aduce Salrom \u00een materie de s\u0103n\u0103tate, \u00een domeniul turismului \u0219.a.m.d. P\u0103zi\u021bi ca pe ochii din cap ceea ce a mai r\u0103mas din bost\u0103n\u0103rie!<\/p>\n

 <\/p>\n