V\u0103d \u00een jurul meu oameni (inteligen\u021bi!) c\u0103rora propria lor piele le r\u0103m\u00e2ne din ce \u00een ce mai mic\u0103. Oameni care nu mai au timp de \u00eendoieli, care le \u0219tiu pe toate \u0219i care f\u0103r\u0103 nicio opreli\u0219te. De aia zic despre Cioran c\u0103 a lansat un avertisment. Dac\u0103 nu suntem \u00een stare s\u0103 ajungem s\u0103 ne cunoa\u0219tem (y compris limitele!), lupta e deja pierdut\u0103. Nu ne putem niciodat\u0103 recompune ca spirit\u2026 \u00cencerc, a\u0219adar, s\u0103 recitesc caietele lui Valery sub spectrul destul de periculos de a vedea mai departe care s-au contopit \u201emodernii\u201d cu istoria genera\u021biei \u201eexpirate\u201d, a\u0219a cum \u00eei denumesc tinerii de azi.<\/p>\n
Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 lucrurile m\u0103 cam dep\u0103\u0219esc, nefiind nici filosof, nici analist, nici orice altceva \u2013\u00a0vreun specialist din cei pe care \u00eei pomenesc \u0219i \u00eei invit\u0103 de obicei fostele reporteri\u021be de teren, ajunse moderatoare, \u00een cumplitele \u201eemisiuni\u201d de la tv. \u00cendr\u0103znesc, totu\u0219i s\u0103 am, \u0219i eu, o umil\u0103 p\u0103rere. De care, a\u0219a cum spunea Descartes la 1900, m\u0103 \u00eendoiesc. C\u0103ci, trebuie s\u0103 recunosc, n-am f\u0103cut mare lucru pe Lumea asta, dar de \u00eendoit, m-am \u00eendoit de tot \u0219i de toate. \u00cendoiala \u0219i fumatul sunt singurele ac\u021biuni care mi-au reu\u0219it \u00eentotdeauna.<\/p>\n
Ce-ar fi, m-am g\u00e2ndit \u00een timp ce fumam, dac\u0103 am compara dou\u0103 din marile \u201eborne\u201d ale istoriei recente? Poate c\u0103 \u00een felul acesta am putea \u00een\u021belege, dubitativ, bine\u00een\u021beles, ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n
\u00cen septembrie 1872, la Haga a avut loc ultimul congres al lui Interna\u021bionalei lui Marx. P\u0103rintele anarhiei moderne, Bakunin a fost dat afar\u0103, iar dup\u0103 asta, a urmat pulverizarea Interna\u021bionalei a 1-a, fiindc\u0103 \u201eproletariatul\u201d nu era \u00eenc\u0103 preg\u0103tit iar \u201erevolu\u021bionarii de profesie\u201d erau \u00eenc\u0103 extrem de pu\u021bini \u0219i slabi. Marx sufer\u0103 un dur e\u0219ec politic. Fiind \u0219i bolnav de o acut\u0103 infec\u021bie a pielii, nu se ab\u021bine s\u0103 nu amenin\u021be:\u00a0\u201eBurghezii \u00ee\u0219i vor aminti cu v\u00e2rf \u0219i \u00eendesat de furunculele mele, \u00een fiecare zi pe care o voi mai tr\u0103i!\u201d \u2013\u00a0apoi se apuc\u0103 \u0219i reface cu aten\u021bie edi\u021biile francez\u0103 \u0219i german\u0103 a primului volum din cartea care avea s\u0103 devin\u0103 cea mai citit\u0103 din lume, \u00abDas Kapital\u00bb.<\/p>\n
Urmeaz\u0103 apoi preg\u0103tirea Conferin\u021bei de la\u00a0Gotha, unde urma fuziunea \u00eentre cele dou\u0103 partide germane \u0219i unde Marx intervine \u00een textul programului, corectur\u0103 cunoscut\u0103 drept \u00abCritica programului de la Gotha\u00bb. Acela este textul \u2013\u00a0un text dur, radical care sublinia clar ceea\u00a0ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Anume c\u0103 \u201eStatul trebuie s\u0103 impun\u0103 dictatura proletariatului, control\u00e2nd \u0219i conduc\u00e2nd total societatea civil\u0103\u201d. Tot restul, spunea Marx pe un ton aprig, nu este, de fapt, dec\u00e2t o \u201e\u021b\u00e2r\u00e2ial\u0103 democratic\u0103\u201d\u2026<\/p>\n
De la momentul acela, \u0219tim (aproape) to\u021bi ce a urmat.<\/p>\n
Al doilea jalon \u00een istoria acestei lumi nefericite, cred c\u0103 \u00eel reprezint\u0103 celebrul Forum Economic de la\u00a0Davos, cumva continuatorul celui Marxist, de la Gotha.<\/p>\n
A\u0219a-zisul Forum Economic Mondial de la Davos, cunoscut \u0219i ca \u201eGuvernul Mondial\u201d a ajuns locul unde se des\u0103v\u00e2r\u0219esc planurile miliardarilor planetei, gerontocra\u021bi neale\u0219i niciodat\u0103 de nimeni. Fac planuri \u00een care ei, doar ei, trebuie s\u0103 gestioneze soarta clasei de mijloc a lumii, f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103 le fi cerut asta.<\/p>\n
Forumul Economic de la Davos descrie programul ideologic \u0219i planul de ac\u021biune al \u201eGuvernului Mondial\u201d. Au lansat, a\u0219adar un manifest, cunoscut sub numele de \u00abManifestul de la Davos\u00bb, textul fiind citit \u0219i compus de Klaus Schwab, fondatorul organiza\u021biei. Acest \u201emanifest\u201d, cum lesne se poate observa, se refer\u0103 la desfiin\u021barea guvernelor \u0219i statelor, \u00eemp\u0103r\u021bind lumea pe domenii conduse de corpora\u021bii, dup\u0103 modelul din Evul Mediu.<\/p>\n
Reciti\u021bi ideile corporati\u0219tilor de la USR, care \u00ee\u0219i doresc viitorul oamenilor tr\u0103ind f\u0103r\u0103 reguli, \u00een colectivit\u0103\u021bi, deoarece, nu-i a\u0219a, familia tradi\u021bional\u0103 este un lux \u0219i o cheltuial\u0103 inutil\u0103.<\/p>\n
Casa, bunurile, televizorul, telefonul mobil, ma\u0219ina, vor fi fi de\u021binute de corpora\u021bii. Deci oamenii desc\u0103rca\u021bi de vicisitudinile propriet\u0103\u021bii vor putea tr\u0103i liberi de orice constr\u00e2ngere, av\u00e2nd un singur drept: s\u0103 munceasc\u0103 pentru corpora\u021bie p\u00e2n\u0103 \u00een ultima zi a vie\u021bii.<\/p>\n
A existat, dac\u0103 v\u0103 aminti\u021bi, \u0219i un \u201eproiect\u201d\u00a0\u2013 dac\u0103 proiect nu e, nimic nu e! \u2013\u00a0prin care se adunau 200 de tineri sub 35 de ani pe care societatea s\u0103 poat\u0103 avea \u00eencredere. C\u00e2te unul pentru fiecare sut\u0103 de mii de rom\u00e2ni. Tineri \u201ede elit\u0103\u201d\u00a0de la care se a\u0219teptau marile schimb\u0103ri \u00een viitorul \u021b\u0103rii.<\/p>\n
O a\u0219a-zis\u0103 \u201egenera\u021bie a\u0219eptat\u0103\u201d care se presupunea c\u0103 exist\u0103 si se pregate\u0219te s\u0103 ocupe, (ca prim serviciu, f\u0103r\u0103 nicio experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 sau de munc\u0103, f\u0103r\u0103 nicio realizare \u2013\u00a0din lipsa timpului tr\u0103it pe Lume) posturi de mini\u0219tri, \u0219i toate celelalte dreg\u0103torii publice, adic\u0103 prim-planul vietii sociale \u0219i politice. Ni se spunea c\u0103 ace\u0219ti tineri frumo\u0219i \u0219i imberbi sunt, fiecare in felul lor, adev\u0103ra\u021bi agen\u021bi \u0219i fermen\u021bi ai schimb\u0103rii. C\u0103 fiecare este un purt\u0103tor de solu\u021bie. Politic\u0103, economic\u0103, artistic\u0103, justi\u021biar\u0103, confesional\u0103, cultural\u0103. \u201eCei care se adun\u0103 sub aceast\u0103 genera\u021bie sunt oameni cu caracter, sunt tonici \u0219i detest\u0103 s\u0103 se lamenteze\u201d, conchideau ini\u021biatorii. Am fi devenit, nu-i a\u0219a, singura \u021bar\u0103 din Lume, condus\u0103 la toate nivelurile de tineri sub 35 de ani. Ceea\u00a0ce, ar fi fost o mare realizare, pentru care ne-ar fi invidiat toat\u0103 planeta.<\/p>\n
Oricum, chiar dac\u0103 planul hilar nu a reu\u0219it, ideea aceasta a a fost preluat\u0103 de o anumit\u0103 grupare din Sevicii, cea condus\u0103 de dl Coldea &co., ca fundament \u00een crearea acestui partid cunoscut azi ca USR.<\/p>\n
La pachet cu aceast\u0103 idee a venit \u0219i agresivitatea feroce cu care se love\u0219te \u00een b\u0103tr\u00e2nii Rom\u00e2niei \u00een ultima perioad\u0103. Comentarii pline de ur\u0103, filmule\u021be din anii 90 de la mitinguri pro-Iliescu postate ostentativ, filosofi preocupa\u021bi de gurile lor f\u0103r\u0103 din\u021bi, limbaj \u00eenjositor \u0219i mizerabil. S-au g\u0103sit vinova\u021bii pentru toate e\u0219ecurile Rom\u00e2niei. B\u0103tr\u00e2nii. Genera\u021bia \u201eexpirat\u0103\u201d. Trebuiau elimina\u021bi to\u021bi cei care s-au n\u0103scut prea devreme pentru a deveni \u201egenera\u021bia a\u0219teptat\u0103\u201d.\u00a0Erau vinova\u021bi pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd p\u0103\u0219eau \u00een via\u021b\u0103 aveau o locuin\u021b\u0103 asigurat\u0103, un loc de munc\u0103 ce p\u0103rea stabil \u0219i bani c\u00e2t s\u0103 nu-\u0219i pun\u0103 problema dac\u0103 vor avea din ce s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 utilit\u0103\u021bile.<\/p>\n
Sigur c\u0103 nu existau libert\u0103\u021bi, drepturi, nu puteai s\u0103 ie\u0219i din \u021bar\u0103 \u0219i era periculos s\u0103 ai idei. \u201eGrija noastr\u0103 \u00een comunism nu era aceea de a comunica ce sim\u021beai sau ce credeai, ci de a-\u021bi ascunde c\u00e2t mai bine g\u00e2ndurile. Obsesia ca o tortur\u0103 permanent\u0103 a sufletului nostru, \u2013\u00a0spunea \u201eexpiratul\u201d Paler\u00a0\u2013 era de a ne supraveghea singuri. \u0218i pentru tot acest zbucium, noi eram vinova\u021bi c\u0103 exista comunismul\u201d.<\/p>\n
Ast\u0103zi, am\u0103r\u00e2\u021bi \u0219i singuri, cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103 tr\u0103iesc cu pensii mizere \u0219i au o via\u021b\u0103 plin\u0103 de lipsuri. Statul nu d\u0103 doi bani pe ei. A\u0219a c\u0103 exist\u0103 un singur adev\u0103r, pentru ei: atunci tr\u0103iau civilizat \u0219i acum tr\u0103iesc prost. Atunci erau respecta\u021bi iar acum nu sunt. Atunci aveau demnitate, acum n-o mai au. Simplu. Ce-i a\u0219teapt\u0103? Spectrul \u00eentoarcerii la frigul \u0219i bezna din locuin\u021be, dictat\u0103 azi de la Bruxelles, dublat\u0103 de crunta foame \u0219i lipsa medicamentelor. Iar la col\u021bul str\u0103zii, cu b\u00e2ta ridicat\u0103 deasupra capului pentru a lovi, hipsterii corporati\u0219ti, care-i \u00eenjur\u0103 zilnic, fiindc\u0103\u00a0 \u201ele fur\u0103 viitorul\u201d. Viitorul m\u0103re\u021bei \u201egenera\u021biei a\u0219teptate\u201d\u2026 Societatea a fost p\u0103c\u0103lit\u0103 c\u0103 vor veni ni\u0219te lupi tineri \u0219i vor salva \u021bara \u0219i s-a pomenit deodat\u0103 cu invazia haitelor de hiene cu chip de pitici de gr\u0103din\u0103.<\/p>\n
O mostr\u0103 relevant\u0103 care demonstreaz\u0103 c\u0103 (mai) merit\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim la trecut \u0219i la viitor f\u0103r\u0103 patim\u0103 este chiar textul lui Paul Craig Roberts, 82 de ani, fost adjunct al secretarului Trezoreriei SUA, \u00een timpul pre\u0219edintelui Ronald Reagan. Un \u201eexpirat\u201d american, dac\u0103 vre\u021bi. Un om important, tr\u0103itor \u00eentr-o \u021bar\u0103 minunat\u0103, pe care \u201egenera\u021bia expirat\u0103\u201d de azi din Rom\u00e2nia o iubea \u0219i o idolatriza f\u0103r\u0103 rezerve.<\/p>\n
\u201eM-am n\u0103scut \u00een prim\u0103vara lui 1939. Am crescut \u00een vremuri lini\u0219tite \u0219i prospere. \u00cen acele vremuri, oamenii nu trebuiau s\u0103 fie str\u0103lucitori sau s\u0103 aib\u0103 conexiuni la v\u00e2rf pentru a reu\u0219i. Opinia popular\u0103 era ca acest lucru deosebea America de restul lumii. Americanii tr\u0103iau pe un t\u0103r\u00e2m al oportunit\u0103\u021bilor. Iar lucru acesta era adev\u0103rat, nu o \u00eenchipuire. \u00cen Altanta, copiii de 5 ani puteau s\u0103 se plimbe singuri sau cu prietenii din vecini \u00een drumul spre \u0219coal\u0103 \u0219i \u00eenapoi, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie molesta\u021bi sau r\u0103pi\u021bi. B\u0103ie\u021bii se puteau \u00eenc\u0103iera pe terenul de joac\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fie aresta\u021bi. P\u0103rin\u021bii \u0219i profesorii erau cei care se ocupau de pu\u021binele probleme care ap\u0103reau. Profesorii erau extraordinari. Nu existau specializ\u0103ri \u00een educa\u021bie, ca acum. Profesorii aveau specializ\u0103ri \u00een engleza, matematic\u0103, chimie, fizic\u0103, istorie. \u00ce\u0219i iubeau materiile \u0219i transmiteau asta \u0219i elevilor.<\/p>\n
Purtarea ur\u00e2t\u0103, care era rar\u0103, ducea la trimiterea unui bile\u021bel acas\u0103, care trebuia s\u0103 fie semnat de p\u0103rin\u021bi \u0219i trebuia adus la \u0219coal\u0103 a doua zi. S\u0103 vii cu un asemenea bilet acas\u0103 era ultimul lucru pe care \u021bi-l doreai. Nu exista un num\u0103r de la protec\u021bia copilului unde s\u0103 suni \u0219i s\u0103 te pl\u00e2ngi c\u0103 ai fost pedepsit pentru obr\u0103zniciile tale.<\/p>\n
Ne \u00een\u021belegeam cu americanii de culoare. Erau parte din familiile albilor din clasa de mijloc.<\/p>\n
America de azi nu mai are nicio leg\u0103tur\u0103 cu America \u00een care am crescut. Desigur, replica la mod\u0103 ast\u0103zi este c\u0103 am crescut \u00een perioada \u2018privilegiului albilor\u2019. De fapt, am crescut \u00eentr-o comunitate \u00een care oamenii aveau alte roluri \u0219i erau judeca\u021bi dup\u0103 performan\u021be. Performan\u021ba implica \u0219i comportamentul moral. Daca aveai moralitate, aveai o slujb\u0103 bun\u0103 \u0219i te \u021bineai de cuv\u00e2nt, erai respectat. Punct.<\/p>\n
Acum, dac\u0103 nu e\u0219ti vreun \u2018progresist\u2019\u00a0care s\u0103 se lege de genul pronumelor \u0219i dac\u0103 nu crezi c\u0103 albii din clasa muncitoare sunt \u2018rasi\u0219ti sistemici\u2019, e\u0219ti anulat, e\u0219ti ostracizat. Albii sunt demoniza\u021bi de al\u021bi albi, iar celui demonizat nu i se permite s\u0103 se apere. Orice \u2018persoan\u0103 de culoare\u2019\u00a0poate s\u0103-\u0219i distrug\u0103 \u0219eful, colegul de la serviciu, profesorul de la facultate sau decanul, spun\u00e2nd c\u0103 s-a sim\u021bit \u2018insultat\u2019.<\/p>\n
\u00cen America de azi mai sunt foarte pu\u021bini oameni liberi. Mai sunt liberi doar cei care nu sunt dependen\u021bi de pres\u0103 \u0219i de angajator. P\u00e2n\u0103 \u0219i ace\u0219ti pu\u021bini americani liberi sunt \u00een pericol, c\u00e2t\u0103 vreme exprimarea nemul\u021bumirilor a ajuns s\u0103 fie catalogat\u0103 de administra\u021bia Biden drept \u2018terorism intern\u2019.
\nPresa vorbe\u0219te pe o singur\u0103 voce, iar aceasta este vocea denun\u021b\u0103rii celor care pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii linia discursiv\u0103 dominant\u0103. \u00cen America, presa ap\u0103r\u0103 gre\u0219elile \u0219i l\u0103comia birocra\u021bilor din s\u0103n\u0103tate alia\u021bi cu Big Pharma, iar presa ap\u0103r\u0103 discursul sistemului de criticile venite din parte oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103, c\u0103rora nu li se acord\u0103 tribun\u0103. Prin urmare, publicul este informat doar de vocile propagandei care sus\u021bine interesele materiale \u0219i cre\u0219terea autorit\u0103\u021bii guvernului asupra cet\u0103\u021benilor.<\/p>\n
Consecin\u021bele sunt dezastruoase. Pandemia a adus o mul\u021bime de restric\u021bii care au distrus afaceri \u0219i oameni. \u00cen politica extern\u0103 au fost create antagonisme care pot duce la r\u0103zboaie dezastruoase cu Iranul, China \u0219i Rusia. Ini\u021biativa administra\u021biei Biden de a-i defini pe sus\u021bin\u0103torii lui Donald Trump drept terori\u0219ti interni poate duce la r\u0103zboi civil.<\/p>\n
Ce mi se pare cel mai descurajant \u00een America este c\u0103, dup\u0103 toate minciunile, americanii continu\u0103 s\u0103 se uite la CNN, s\u0103 asculte National Public Radio, s\u0103 citeasc\u0103 The New York Times \u0219i The Washington Post, continu\u00e2nd astfel s\u0103 se adapteze la elitele conduc\u0103toare prin acceptarea sp\u0103l\u0103rii creierului.<\/p>\n
Un popor at\u00e2t de impasibil nu poate supravie\u021bui.<\/p>\n
O Americ\u0103 sp\u0103lat\u0103 pe creier \u0219i un Occident sp\u0103lat pe creier nu pot fi patrii ale libert\u0103\u021bii\u201d.<\/p>\n
Eu nu zic \u201er\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut\u201d, a\u0219a cum repet\u0103 la infinit prompteristele c\u00e2nd ne anun\u021ba \u00eencruntate c\u0103 nu pot s\u0103-\u0219i imagineze ce urmeaz\u0103, ci o s\u0103 spun \u201er\u0103m\u00e2ne de g\u00e2ndit\u201d, ce anume a f\u0103cut posibil ca lumea marxist\u0103 proiectat\u0103 \u00een 1875 la Gotha, de Karl Marx s\u0103 se dea de trei ori peste cap \u0219i s\u0103 renasc\u0103 sub forma Manifestului de la Davos, sub bagheta lui Klaus Schwab.<\/p>\n
E de notat c\u0103 dramaturgul german socialist Bertolt Brecht, r\u0103nit \u00een 1951 de durerea pricinuit\u0103 de comunismul care se pr\u0103bu\u0219ea nu \u0219i-a putut t\u0103cea cinismul, spun\u00e2nd:\u00a0\u201eEstul \u0219i Vestul sunt dou\u0103 curve. Dar curva mea e gravid\u0103\u2026\u201d.<\/p>\n
<\/p>\n
Preluare:\u00a0evz.ro<\/a>\u00a0\/ Autor:\u00a0Octavian Hoandr\u0103<\/a><\/strong><\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Eu am luat ca avertisment ce spunea Cioran despre Valery. Anume, c\u0103 efortul de a te defini, de a analiza propriile opera\u021bii mentale este adev\u0103rata cunoa\u0219tere. \u201eIstoria se repet\u0103, mai \u00eent\u00e2i ca o tragedie \u0219i mai apoi ca o fars\u0103\u201d\u00a0\u2013 Marx Despic\u00e2nd firul, Cioran spune c\u0103 \u201ea se cunoa\u0219te\u201d, nu […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":30376,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"spay_email":""},"categories":[166,630,614],"tags":[],"yoast_head":"\n