\n
\n
\n
\n
\n2 noiembrie: 238 de ani de la izbucnirea R\u0103scoalei lui Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an. Horea: Ce e r\u0103u \u00een robie e nu at\u00e2t robia, ci c\u0103 dac\u0103 trece prea mult\u0103 vreme, omul se \u00eenva\u021b\u0103 cu ea….<\/h3>\n<\/div>\n
2 noiembrie: 238 de ani de la izbucnirea R\u0103scoalei lui Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an. Horea: Ce e r\u0103u \u00een robie e nu at\u00e2t robia, ci c\u0103 dac\u0103 trece prea mult\u0103 vreme, omul se \u00eenva\u021b\u0103 cu ea….<\/h3>\n<\/div>\n\nPe 2 noiembrie 1784, izbucnea \u201eR\u0103scoala lui Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an\u201d, ultima mare revolt\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 din Europa Central\u0103.<\/h3>\n<\/div>\n\n\u201eR\u0103scoala lui Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an\u201d de la 1784, reprezint\u0103 o ac\u021biune de revolt\u0103 a \u021b\u0103r\u0103nimii iobage din Transilvania \u00eempotriva constr\u00e2ngerilor feudale la care era supus\u0103. La ea au participat iobagi rom\u00e2ni, maghiari, sa\u0219i de pe domeniile nobililor \u0219i statului, mineri din Mun\u021bii Apuseni \u0219i ocnele din Maramure\u0219, me\u0219te\u0219ugari, preo\u021bi etc. R\u0103scoala a pus \u00een discu\u021bie statutul de tolera\u021bi al rom\u00e2nilor, ceea ce i-a conferit un caracter na\u021bional. R\u0103scoala de la 1784 a izbucnit pe 2 noiembrie \u0219i s-a \u00eencheiat la sf\u00e2r\u0219itul lui decembrie 1784, c\u00e2nd au fost captura\u021bi Horea \u0219i Clo\u0219ca de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi.<\/div>\n<\/div>\n\nSitua\u021bia iobagilor rom\u00e2ni<\/div>\n<\/div>\n\nSitua\u021bia iobagilor era una ap\u0103s\u0103toare. Num\u0103rul zilelor de munc\u0103 ajunsese la patru pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 cu bra\u021bele, trei cu animalele \u0219i dou\u0103 pentru jeleri. Asupra \u021b\u0103ranilor ap\u0103sau \u0219i o serie de d\u0103ri: zeciuiala din produsele agricole \u0219i animale, plocoanele, c\u0103r\u0103u\u0219iile, cazarea func\u021bionarilor ce \u00eencasau birurile, \u00eencartiruirea militarilor. Nobilimea de\u021binea monopolul v\u00e2natului, mor\u0103ritului \u0219i pescuitului, cotropise p\u0103duri, p\u0103\u0219uni \u0219i multe terenuri agricole ceea ce \u00eei nemul\u021bumea pe \u021b\u0103rani. Au mai fost supu\u0219i unor obliga\u021bii privind mineritul, construirea de cuptoare, transportul lemnului \u0219i al minereului, ca \u0219i la plata unor impozite. De\u0219i \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza emite decretul de toleran\u021b\u0103 pentru rom\u00e2nii de religie ortodox\u0103 din Transilvania \u0219i le permite numirea unui episcop ortodox, m\u0103surile nu au efectele scontate. Fiul ei, Iosif al II-lea, a ajuns prima oar\u0103 \u00een Transilvania pe c\u00e2nd era asociat la tron, \u00een 1773. \u00cen timpul c\u0103l\u0103toriei a adunat 19.000 de peti\u021bii la fel \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se \u0219i cu prilejul celei de-a doua c\u0103l\u0103torii, din 1783. Conduc\u0103torul r\u0103scoalei, Horea, a fost de patru ori la Viena pentru a-i prezenta \u00eemp\u0103ratului nedrept\u0103\u021bile la care sunt supu\u0219i \u021b\u0103ranii rom\u00e2ni din Transilvania, ultima audien\u021b\u0103 fiind \u00een aprilie 1784.<\/div>\n<\/div>\n\n\u00cen vara anului 1784 s-a dispus de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Iosif al II-lea o conscrip\u021bie militar\u0103, \u00een cadrul regimentelor de grani\u021b\u0103; cei \u00eenrola\u021bi urmau s\u0103 primeasc\u0103 arme \u0219i s\u0103 nu mai fac\u0103 slujbe iob\u0103ge\u0219ti, iar p\u0103m\u00e2nturile \u0219i casele pe care le aveau \u00een folosin\u021b\u0103 vor deveni ale lor. Num\u0103rul celor care doreau s\u0103 se \u00eenscrie a dep\u0103\u0219it \u00eens\u0103 cu mult a\u0219tept\u0103rile autorit\u0103\u021bilor. Conscrip\u021bia a fost anulat\u0103 de guvernatorul Samuel von Brukenthal, sub presiunea nobililor care \u00ee\u0219i sim\u021beau amenin\u021bate privilegiile de clas\u0103, ceea ce i-a nemul\u021bumit \u0219i mai mult pe \u021b\u0103rani.<\/div>\n<\/div>\n\nErup\u021bia r\u0103scoalei<\/div>\n<\/div>\n\nLa t\u00e2rgul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal din Brad, pe 28 octombrie 1784, Cri\u0219an apare cu vestea c\u0103 Horea a dus noi porunci de la \u00eemp\u0103rat, pe care le va comunica \u00een duminica viitoare (31 octombrie 1784), la biserica din Mesteac\u0103n, \u00eendemn\u00e2nd pe iobagi ca \u00een acea zi s\u0103 vin\u0103 c\u00e2\u021bi mai mul\u021bi, sau cel pu\u021bin 4- 5 din fiecare sat. Duminic\u0103 se \u00eentrunesc circa 500- 600 de \u021b\u0103rani iobagi, iar Cri\u0219an le ar\u0103t\u0103 o cruce aurit\u0103, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 a fost primit\u0103 de Horea de la \u00eemp\u0103rat ca semn c\u0103 este \u00eemputernicit s\u0103 \u00eendrume pe iobagi s\u0103-\u0219i hot\u0103rasc\u0103 singuri soarta de a r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare iobagi sau de a se \u00eenscrie gr\u0103niceri \u00een regimentele \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti de la Alba-Iulia. La 2 noiembrie Cri\u0219an a adunat iobagii r\u0103scula\u021bi \u00een afara satului Curechiu, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eei conving\u0103 s\u0103 continue drumul spre Alba Iulia, \u021b\u0103ranii fiind speria\u021bi de interven\u021bia trimi\u0219ilor nobilimii.<\/div>\n<\/div>\n\nEi se temeau c\u0103 merg\u00e2nd la Alba Iulia le vor fi atacate familiile r\u0103mase acas\u0103. Adunarea \u021b\u0103ranilor s-a mutat la biserica din sat, unde p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 Cri\u0219an a reu\u0219it s\u0103 \u00eei conving\u0103 s\u0103 atace nobilimea. De la Curechiu mul\u021bimea iobagilor s-a \u00eendreptat spre Cri\u0219cior, unde a sosit \u00eenainte de vremea amiezii. Aici a avut loc primul atac asupra nobililor, fiind uci\u0219i aproape to\u021bi nobilii \u00eent\u00e2lni\u021bi \u00een cale, iar casele \u0219i cl\u0103dirile care le apar\u021bineau au fost devastate \u0219i bunurile jefuite. \u00cen jurul orei 15, tot pe 2 noiembrie, iobagii au atacat ora\u0219ul Brad, unde au ucis o parte din nobilii care opuneau rezisten\u021b\u0103.<\/div>\n<\/div>\n\nDesf\u0103\u0219urarea evenimentelor<\/div>\n<\/div>\n\nMi\u0219carea \u00eenceput\u0103 se \u00eentinde \u0219i \u00een comitatul Hunedoarei. \u00cen ziua de 4 noiembrie, cete de \u021b\u0103rani ard castelul baronului Anton Iosica din Brabi\u0219ca, pe valea Mure\u0219ului, iar \u00een cele 2 zile urm\u0103toare \u021b\u0103ranii distrug \u0219i ard toate cur\u021bile nobililor. O mul\u021bime de nobili \u0219i preo\u021bi unguri au fost executa\u021bi \u0219i pe aici. \u021a\u0103ranii veni\u021bi din Zarand \u00eei pun \u00een mi\u0219care \u0219i pe iobagii de pe Valea Streiului \u0219i din \u021aara Ha\u021begului, unde deasemenea mul\u021bimea \u021b\u0103ranilor r\u0103scula\u021bi devasteaz\u0103 \u0219i d\u0103 foc edificiilor nobililor din aproape toate comunele p\u00e2n\u0103 la grani\u021ba \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/div>\nLa 5 noiembrie r\u0103scoala ajunge la Deva, dar e\u0219ueaz\u0103 \u00een \u00eencercarea de a cuceri ora\u0219ul. Horea adreseaz\u0103 nobilimii refugiate \u00een ora\u0219 un ultimatum, care rezuma ideile politice \u0219i sociale ale r\u0103scoalei: \u201eNobilul comitat, \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi st\u0103p\u00e2nii de mo\u0219ii \u0219i cu toat\u0103 semin\u021bia lor, s\u0103 jure pe cruce; nobili s\u0103 nu mai fie, ci fiecare dac\u0103 va putea g\u0103si o slujb\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din aceea. Nobilii st\u0103p\u00e2ni pe mo\u0219ii s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 odat\u0103 pentru totdeauna mo\u0219iile neme\u0219e\u0219ti. \u0218i ei s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 dare ca poporul de r\u00e2nd. Dac\u0103 comitele \u0219i nobilii st\u0103p\u00e2ni de mo\u0219ii se vor \u00eenvoi la aceasta, \u021b\u0103ranii le f\u0103g\u0103duiesc pace, iar \u00een semnul p\u0103cii s\u0103 ridice pe cetate, pe la marginile ora\u0219ului, pe pr\u0103jini c\u00e2t mai \u00eenalte, steaguri albe\u201d. Programul cerea \u0219i eliberarea \u021b\u0103ranilor aresta\u021bi, preconiza eliberarea na\u021bional\u0103 \u0219i organizarea, dup\u0103 planurile lui Horea, a unei \u201erepublici populare\u201d. R\u0103scoala s-a \u00eentins, ajung\u00e2nd \u0219i \u00een p\u0103r\u021bile Aradului, Maramure\u0219ului \u0219i Sibiului, la ea particip\u00e2nd \u0219i \u021b\u0103rani sa\u0219i \u0219i maghiari. Pentru a c\u00e2\u0219tiga timp, autorit\u0103\u021bile militare \u0219i civile au semnat armisti\u021bii cu r\u0103scula\u021bii. Au avut loc lupte grele \u00eentre r\u0103scula\u021bi \u0219i trupele imperiale, succesul favoriz\u00e2ndu-i pe \u021b\u0103rani. La 7 decembrie, \u021b\u0103ranii au fost \u00eenvin\u0219i la Mih\u0103ileni, iar peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, Horea a cerut oamenilor s\u0103 se retrag\u0103 la casele lor pe timp de iarn\u0103.<\/div>\n<\/div>\n
Pe 2 noiembrie 1784, izbucnea \u201eR\u0103scoala lui Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an\u201d, ultima mare revolt\u0103 \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 din Europa Central\u0103.<\/h3>\n<\/div>\n\n\u201eR\u0103scoala lui Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an\u201d de la 1784, reprezint\u0103 o ac\u021biune de revolt\u0103 a \u021b\u0103r\u0103nimii iobage din Transilvania \u00eempotriva constr\u00e2ngerilor feudale la care era supus\u0103. La ea au participat iobagi rom\u00e2ni, maghiari, sa\u0219i de pe domeniile nobililor \u0219i statului, mineri din Mun\u021bii Apuseni \u0219i ocnele din Maramure\u0219, me\u0219te\u0219ugari, preo\u021bi etc. R\u0103scoala a pus \u00een discu\u021bie statutul de tolera\u021bi al rom\u00e2nilor, ceea ce i-a conferit un caracter na\u021bional. R\u0103scoala de la 1784 a izbucnit pe 2 noiembrie \u0219i s-a \u00eencheiat la sf\u00e2r\u0219itul lui decembrie 1784, c\u00e2nd au fost captura\u021bi Horea \u0219i Clo\u0219ca de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi.<\/div>\n<\/div>\n\nSitua\u021bia iobagilor rom\u00e2ni<\/div>\n<\/div>\n\nSitua\u021bia iobagilor era una ap\u0103s\u0103toare. Num\u0103rul zilelor de munc\u0103 ajunsese la patru pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 cu bra\u021bele, trei cu animalele \u0219i dou\u0103 pentru jeleri. Asupra \u021b\u0103ranilor ap\u0103sau \u0219i o serie de d\u0103ri: zeciuiala din produsele agricole \u0219i animale, plocoanele, c\u0103r\u0103u\u0219iile, cazarea func\u021bionarilor ce \u00eencasau birurile, \u00eencartiruirea militarilor. Nobilimea de\u021binea monopolul v\u00e2natului, mor\u0103ritului \u0219i pescuitului, cotropise p\u0103duri, p\u0103\u0219uni \u0219i multe terenuri agricole ceea ce \u00eei nemul\u021bumea pe \u021b\u0103rani. Au mai fost supu\u0219i unor obliga\u021bii privind mineritul, construirea de cuptoare, transportul lemnului \u0219i al minereului, ca \u0219i la plata unor impozite. De\u0219i \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza emite decretul de toleran\u021b\u0103 pentru rom\u00e2nii de religie ortodox\u0103 din Transilvania \u0219i le permite numirea unui episcop ortodox, m\u0103surile nu au efectele scontate. Fiul ei, Iosif al II-lea, a ajuns prima oar\u0103 \u00een Transilvania pe c\u00e2nd era asociat la tron, \u00een 1773. \u00cen timpul c\u0103l\u0103toriei a adunat 19.000 de peti\u021bii la fel \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se \u0219i cu prilejul celei de-a doua c\u0103l\u0103torii, din 1783. Conduc\u0103torul r\u0103scoalei, Horea, a fost de patru ori la Viena pentru a-i prezenta \u00eemp\u0103ratului nedrept\u0103\u021bile la care sunt supu\u0219i \u021b\u0103ranii rom\u00e2ni din Transilvania, ultima audien\u021b\u0103 fiind \u00een aprilie 1784.<\/div>\n<\/div>\n\n\u00cen vara anului 1784 s-a dispus de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Iosif al II-lea o conscrip\u021bie militar\u0103, \u00een cadrul regimentelor de grani\u021b\u0103; cei \u00eenrola\u021bi urmau s\u0103 primeasc\u0103 arme \u0219i s\u0103 nu mai fac\u0103 slujbe iob\u0103ge\u0219ti, iar p\u0103m\u00e2nturile \u0219i casele pe care le aveau \u00een folosin\u021b\u0103 vor deveni ale lor. Num\u0103rul celor care doreau s\u0103 se \u00eenscrie a dep\u0103\u0219it \u00eens\u0103 cu mult a\u0219tept\u0103rile autorit\u0103\u021bilor. Conscrip\u021bia a fost anulat\u0103 de guvernatorul Samuel von Brukenthal, sub presiunea nobililor care \u00ee\u0219i sim\u021beau amenin\u021bate privilegiile de clas\u0103, ceea ce i-a nemul\u021bumit \u0219i mai mult pe \u021b\u0103rani.<\/div>\n<\/div>\n\nErup\u021bia r\u0103scoalei<\/div>\n<\/div>\n\nLa t\u00e2rgul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal din Brad, pe 28 octombrie 1784, Cri\u0219an apare cu vestea c\u0103 Horea a dus noi porunci de la \u00eemp\u0103rat, pe care le va comunica \u00een duminica viitoare (31 octombrie 1784), la biserica din Mesteac\u0103n, \u00eendemn\u00e2nd pe iobagi ca \u00een acea zi s\u0103 vin\u0103 c\u00e2\u021bi mai mul\u021bi, sau cel pu\u021bin 4- 5 din fiecare sat. Duminic\u0103 se \u00eentrunesc circa 500- 600 de \u021b\u0103rani iobagi, iar Cri\u0219an le ar\u0103t\u0103 o cruce aurit\u0103, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 a fost primit\u0103 de Horea de la \u00eemp\u0103rat ca semn c\u0103 este \u00eemputernicit s\u0103 \u00eendrume pe iobagi s\u0103-\u0219i hot\u0103rasc\u0103 singuri soarta de a r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare iobagi sau de a se \u00eenscrie gr\u0103niceri \u00een regimentele \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti de la Alba-Iulia. La 2 noiembrie Cri\u0219an a adunat iobagii r\u0103scula\u021bi \u00een afara satului Curechiu, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eei conving\u0103 s\u0103 continue drumul spre Alba Iulia, \u021b\u0103ranii fiind speria\u021bi de interven\u021bia trimi\u0219ilor nobilimii.<\/div>\n<\/div>\n\nEi se temeau c\u0103 merg\u00e2nd la Alba Iulia le vor fi atacate familiile r\u0103mase acas\u0103. Adunarea \u021b\u0103ranilor s-a mutat la biserica din sat, unde p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 Cri\u0219an a reu\u0219it s\u0103 \u00eei conving\u0103 s\u0103 atace nobilimea. De la Curechiu mul\u021bimea iobagilor s-a \u00eendreptat spre Cri\u0219cior, unde a sosit \u00eenainte de vremea amiezii. Aici a avut loc primul atac asupra nobililor, fiind uci\u0219i aproape to\u021bi nobilii \u00eent\u00e2lni\u021bi \u00een cale, iar casele \u0219i cl\u0103dirile care le apar\u021bineau au fost devastate \u0219i bunurile jefuite. \u00cen jurul orei 15, tot pe 2 noiembrie, iobagii au atacat ora\u0219ul Brad, unde au ucis o parte din nobilii care opuneau rezisten\u021b\u0103.<\/div>\n<\/div>\n\nDesf\u0103\u0219urarea evenimentelor<\/div>\n<\/div>\n\nMi\u0219carea \u00eenceput\u0103 se \u00eentinde \u0219i \u00een comitatul Hunedoarei. \u00cen ziua de 4 noiembrie, cete de \u021b\u0103rani ard castelul baronului Anton Iosica din Brabi\u0219ca, pe valea Mure\u0219ului, iar \u00een cele 2 zile urm\u0103toare \u021b\u0103ranii distrug \u0219i ard toate cur\u021bile nobililor. O mul\u021bime de nobili \u0219i preo\u021bi unguri au fost executa\u021bi \u0219i pe aici. \u021a\u0103ranii veni\u021bi din Zarand \u00eei pun \u00een mi\u0219care \u0219i pe iobagii de pe Valea Streiului \u0219i din \u021aara Ha\u021begului, unde deasemenea mul\u021bimea \u021b\u0103ranilor r\u0103scula\u021bi devasteaz\u0103 \u0219i d\u0103 foc edificiilor nobililor din aproape toate comunele p\u00e2n\u0103 la grani\u021ba \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/div>\nLa 5 noiembrie r\u0103scoala ajunge la Deva, dar e\u0219ueaz\u0103 \u00een \u00eencercarea de a cuceri ora\u0219ul. Horea adreseaz\u0103 nobilimii refugiate \u00een ora\u0219 un ultimatum, care rezuma ideile politice \u0219i sociale ale r\u0103scoalei: \u201eNobilul comitat, \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi st\u0103p\u00e2nii de mo\u0219ii \u0219i cu toat\u0103 semin\u021bia lor, s\u0103 jure pe cruce; nobili s\u0103 nu mai fie, ci fiecare dac\u0103 va putea g\u0103si o slujb\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din aceea. Nobilii st\u0103p\u00e2ni pe mo\u0219ii s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 odat\u0103 pentru totdeauna mo\u0219iile neme\u0219e\u0219ti. \u0218i ei s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 dare ca poporul de r\u00e2nd. Dac\u0103 comitele \u0219i nobilii st\u0103p\u00e2ni de mo\u0219ii se vor \u00eenvoi la aceasta, \u021b\u0103ranii le f\u0103g\u0103duiesc pace, iar \u00een semnul p\u0103cii s\u0103 ridice pe cetate, pe la marginile ora\u0219ului, pe pr\u0103jini c\u00e2t mai \u00eenalte, steaguri albe\u201d. Programul cerea \u0219i eliberarea \u021b\u0103ranilor aresta\u021bi, preconiza eliberarea na\u021bional\u0103 \u0219i organizarea, dup\u0103 planurile lui Horea, a unei \u201erepublici populare\u201d. R\u0103scoala s-a \u00eentins, ajung\u00e2nd \u0219i \u00een p\u0103r\u021bile Aradului, Maramure\u0219ului \u0219i Sibiului, la ea particip\u00e2nd \u0219i \u021b\u0103rani sa\u0219i \u0219i maghiari. Pentru a c\u00e2\u0219tiga timp, autorit\u0103\u021bile militare \u0219i civile au semnat armisti\u021bii cu r\u0103scula\u021bii. Au avut loc lupte grele \u00eentre r\u0103scula\u021bi \u0219i trupele imperiale, succesul favoriz\u00e2ndu-i pe \u021b\u0103rani. La 7 decembrie, \u021b\u0103ranii au fost \u00eenvin\u0219i la Mih\u0103ileni, iar peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, Horea a cerut oamenilor s\u0103 se retrag\u0103 la casele lor pe timp de iarn\u0103.<\/div>\n<\/div>\n
\u201eR\u0103scoala lui Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an\u201d de la 1784, reprezint\u0103 o ac\u021biune de revolt\u0103 a \u021b\u0103r\u0103nimii iobage din Transilvania \u00eempotriva constr\u00e2ngerilor feudale la care era supus\u0103. La ea au participat iobagi rom\u00e2ni, maghiari, sa\u0219i de pe domeniile nobililor \u0219i statului, mineri din Mun\u021bii Apuseni \u0219i ocnele din Maramure\u0219, me\u0219te\u0219ugari, preo\u021bi etc. R\u0103scoala a pus \u00een discu\u021bie statutul de tolera\u021bi al rom\u00e2nilor, ceea ce i-a conferit un caracter na\u021bional. R\u0103scoala de la 1784 a izbucnit pe 2 noiembrie \u0219i s-a \u00eencheiat la sf\u00e2r\u0219itul lui decembrie 1784, c\u00e2nd au fost captura\u021bi Horea \u0219i Clo\u0219ca de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Situa\u021bia iobagilor rom\u00e2ni<\/div>\n<\/div>\n
\n
Situa\u021bia iobagilor era una ap\u0103s\u0103toare. Num\u0103rul zilelor de munc\u0103 ajunsese la patru pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 cu bra\u021bele, trei cu animalele \u0219i dou\u0103 pentru jeleri. Asupra \u021b\u0103ranilor ap\u0103sau \u0219i o serie de d\u0103ri: zeciuiala din produsele agricole \u0219i animale, plocoanele, c\u0103r\u0103u\u0219iile, cazarea func\u021bionarilor ce \u00eencasau birurile, \u00eencartiruirea militarilor. Nobilimea de\u021binea monopolul v\u00e2natului, mor\u0103ritului \u0219i pescuitului, cotropise p\u0103duri, p\u0103\u0219uni \u0219i multe terenuri agricole ceea ce \u00eei nemul\u021bumea pe \u021b\u0103rani. Au mai fost supu\u0219i unor obliga\u021bii privind mineritul, construirea de cuptoare, transportul lemnului \u0219i al minereului, ca \u0219i la plata unor impozite. De\u0219i \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza emite decretul de toleran\u021b\u0103 pentru rom\u00e2nii de religie ortodox\u0103 din Transilvania \u0219i le permite numirea unui episcop ortodox, m\u0103surile nu au efectele scontate. Fiul ei, Iosif al II-lea, a ajuns prima oar\u0103 \u00een Transilvania pe c\u00e2nd era asociat la tron, \u00een 1773. \u00cen timpul c\u0103l\u0103toriei a adunat 19.000 de peti\u021bii la fel \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se \u0219i cu prilejul celei de-a doua c\u0103l\u0103torii, din 1783. Conduc\u0103torul r\u0103scoalei, Horea, a fost de patru ori la Viena pentru a-i prezenta \u00eemp\u0103ratului nedrept\u0103\u021bile la care sunt supu\u0219i \u021b\u0103ranii rom\u00e2ni din Transilvania, ultima audien\u021b\u0103 fiind \u00een aprilie 1784.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\u00cen vara anului 1784 s-a dispus de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Iosif al II-lea o conscrip\u021bie militar\u0103, \u00een cadrul regimentelor de grani\u021b\u0103; cei \u00eenrola\u021bi urmau s\u0103 primeasc\u0103 arme \u0219i s\u0103 nu mai fac\u0103 slujbe iob\u0103ge\u0219ti, iar p\u0103m\u00e2nturile \u0219i casele pe care le aveau \u00een folosin\u021b\u0103 vor deveni ale lor. Num\u0103rul celor care doreau s\u0103 se \u00eenscrie a dep\u0103\u0219it \u00eens\u0103 cu mult a\u0219tept\u0103rile autorit\u0103\u021bilor. Conscrip\u021bia a fost anulat\u0103 de guvernatorul Samuel von Brukenthal, sub presiunea nobililor care \u00ee\u0219i sim\u021beau amenin\u021bate privilegiile de clas\u0103, ceea ce i-a nemul\u021bumit \u0219i mai mult pe \u021b\u0103rani.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Erup\u021bia r\u0103scoalei<\/div>\n<\/div>\n
\n
La t\u00e2rgul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal din Brad, pe 28 octombrie 1784, Cri\u0219an apare cu vestea c\u0103 Horea a dus noi porunci de la \u00eemp\u0103rat, pe care le va comunica \u00een duminica viitoare (31 octombrie 1784), la biserica din Mesteac\u0103n, \u00eendemn\u00e2nd pe iobagi ca \u00een acea zi s\u0103 vin\u0103 c\u00e2\u021bi mai mul\u021bi, sau cel pu\u021bin 4- 5 din fiecare sat. Duminic\u0103 se \u00eentrunesc circa 500- 600 de \u021b\u0103rani iobagi, iar Cri\u0219an le ar\u0103t\u0103 o cruce aurit\u0103, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 a fost primit\u0103 de Horea de la \u00eemp\u0103rat ca semn c\u0103 este \u00eemputernicit s\u0103 \u00eendrume pe iobagi s\u0103-\u0219i hot\u0103rasc\u0103 singuri soarta de a r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare iobagi sau de a se \u00eenscrie gr\u0103niceri \u00een regimentele \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti de la Alba-Iulia. La 2 noiembrie Cri\u0219an a adunat iobagii r\u0103scula\u021bi \u00een afara satului Curechiu, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eei conving\u0103 s\u0103 continue drumul spre Alba Iulia, \u021b\u0103ranii fiind speria\u021bi de interven\u021bia trimi\u0219ilor nobilimii.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Ei se temeau c\u0103 merg\u00e2nd la Alba Iulia le vor fi atacate familiile r\u0103mase acas\u0103. Adunarea \u021b\u0103ranilor s-a mutat la biserica din sat, unde p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 Cri\u0219an a reu\u0219it s\u0103 \u00eei conving\u0103 s\u0103 atace nobilimea. De la Curechiu mul\u021bimea iobagilor s-a \u00eendreptat spre Cri\u0219cior, unde a sosit \u00eenainte de vremea amiezii. Aici a avut loc primul atac asupra nobililor, fiind uci\u0219i aproape to\u021bi nobilii \u00eent\u00e2lni\u021bi \u00een cale, iar casele \u0219i cl\u0103dirile care le apar\u021bineau au fost devastate \u0219i bunurile jefuite. \u00cen jurul orei 15, tot pe 2 noiembrie, iobagii au atacat ora\u0219ul Brad, unde au ucis o parte din nobilii care opuneau rezisten\u021b\u0103.<\/div>\n<\/div>\n
\n
Desf\u0103\u0219urarea evenimentelor<\/div>\n<\/div>\n
\n
Mi\u0219carea \u00eenceput\u0103 se \u00eentinde \u0219i \u00een comitatul Hunedoarei. \u00cen ziua de 4 noiembrie, cete de \u021b\u0103rani ard castelul baronului Anton Iosica din Brabi\u0219ca, pe valea Mure\u0219ului, iar \u00een cele 2 zile urm\u0103toare \u021b\u0103ranii distrug \u0219i ard toate cur\u021bile nobililor. O mul\u021bime de nobili \u0219i preo\u021bi unguri au fost executa\u021bi \u0219i pe aici. \u021a\u0103ranii veni\u021bi din Zarand \u00eei pun \u00een mi\u0219care \u0219i pe iobagii de pe Valea Streiului \u0219i din \u021aara Ha\u021begului, unde deasemenea mul\u021bimea \u021b\u0103ranilor r\u0103scula\u021bi devasteaz\u0103 \u0219i d\u0103 foc edificiilor nobililor din aproape toate comunele p\u00e2n\u0103 la grani\u021ba \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/div>\n
La 5 noiembrie r\u0103scoala ajunge la Deva, dar e\u0219ueaz\u0103 \u00een \u00eencercarea de a cuceri ora\u0219ul. Horea adreseaz\u0103 nobilimii refugiate \u00een ora\u0219 un ultimatum, care rezuma ideile politice \u0219i sociale ale r\u0103scoalei: \u201eNobilul comitat, \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi st\u0103p\u00e2nii de mo\u0219ii \u0219i cu toat\u0103 semin\u021bia lor, s\u0103 jure pe cruce; nobili s\u0103 nu mai fie, ci fiecare dac\u0103 va putea g\u0103si o slujb\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din aceea. Nobilii st\u0103p\u00e2ni pe mo\u0219ii s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 odat\u0103 pentru totdeauna mo\u0219iile neme\u0219e\u0219ti. \u0218i ei s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 dare ca poporul de r\u00e2nd. Dac\u0103 comitele \u0219i nobilii st\u0103p\u00e2ni de mo\u0219ii se vor \u00eenvoi la aceasta, \u021b\u0103ranii le f\u0103g\u0103duiesc pace, iar \u00een semnul p\u0103cii s\u0103 ridice pe cetate, pe la marginile ora\u0219ului, pe pr\u0103jini c\u00e2t mai \u00eenalte, steaguri albe\u201d. Programul cerea \u0219i eliberarea \u021b\u0103ranilor aresta\u021bi, preconiza eliberarea na\u021bional\u0103 \u0219i organizarea, dup\u0103 planurile lui Horea, a unei \u201erepublici populare\u201d. R\u0103scoala s-a \u00eentins, ajung\u00e2nd \u0219i \u00een p\u0103r\u021bile Aradului, Maramure\u0219ului \u0219i Sibiului, la ea particip\u00e2nd \u0219i \u021b\u0103rani sa\u0219i \u0219i maghiari. Pentru a c\u00e2\u0219tiga timp, autorit\u0103\u021bile militare \u0219i civile au semnat armisti\u021bii cu r\u0103scula\u021bii. Au avut loc lupte grele \u00eentre r\u0103scula\u021bi \u0219i trupele imperiale, succesul favoriz\u00e2ndu-i pe \u021b\u0103rani. La 7 decembrie, \u021b\u0103ranii au fost \u00eenvin\u0219i la Mih\u0103ileni, iar peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, Horea a cerut oamenilor s\u0103 se retrag\u0103 la casele lor pe timp de iarn\u0103.<\/div>\n<\/div>\n
![\"Lehet,](\"https:\/\/scontent.fomr1-1.fna.fbcdn.net\/v\/t39.30808-6\/312534911_503255968487914_7874018145977242046_n.jpg?_nc_cat=105&ccb=1-7&_nc_sid=730e14&_nc_ohc=YN3Rd3F0EKcAX-0bKj6&_nc_ht=scontent.fomr1-1.fna&oh=00_AfBQ8JCi3pmp_DYKTOCCwQiDi1jXWHtDOj_grkO2Uo48iw&oe=6367FD5E\")
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n