Un nivel mai mare al dob\u00e2nzii a fost \u00eenregistrat 2010, c\u00e2nd aceasta a fost stabilit\u0103 la 7%.<\/p>\n
La prima \u015fedin\u0163\u0103 din acest an, \u00een 11 ianuarie, BNR a majorat dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 la 2%, de la 1,75%, pe 10 februarie aceasta a fost m\u0103rit\u0103 la 2,50%, iar pe 6 aprilie a urcat la 3%. Banca central\u0103 a majorat apoi dob\u00e2nda cheie pe 11 mai la 3,75%, iar pe 7 iulie a decis o nou\u0103 cre\u015ftere, p\u00e2n\u0103 la 4,75%, fiind, de altfel, \u015fi cea mai mare majorare operat\u0103 \u00een cadrul unei \u015fedin\u0163e a Consiliului de Administra\u0163ie a B\u0103ncii. La \u015fedin\u0163a 8 august dob\u00e2nda a urcat la 5,50%, la 6 octombrie la 6,25% \u015fi la 9 noiembrie a ajuns la 6,75%.<\/p>\n
Dan Suciu, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, a explicat, la \u00eenceputul anului, pentru AGERPRES, c\u0103 institu\u0163ia \u00eencearc\u0103 s\u0103 ancoreze a\u015ftept\u0103rile infla\u0163ioniste, prin majorarea dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103, \u015fi s\u0103 tempereze cre\u015fterea de pre\u0163uri la celelalte componente, \u00een condi\u0163iile \u00een care peste 70% din componenta indicelui de infla\u0163ie este determinat\u0103 de pre\u0163urile la energie.<\/p>\n
„Din p\u0103cate pre\u0163urile la energie au continuat s\u0103 creasc\u0103 \u015fi \u00een luna decembrie a anului trecut de\u015fi speram cu to\u0163ii s\u0103 se simt\u0103 mai consistent plafonarea. Vedem c\u0103 indicii de cre\u015ftere sunt \u00een continuare mari pentru energie \u015fi gaze \u015fi cum \u00een indicele total al infla\u0163iei, de 8,2%, 70% din pondere vine din pre\u0163ul la energie. La o pondere a\u015fa de mare politica monetar\u0103 a b\u0103ncii centrale are un impact redus. Deci dac\u0103 observ\u0103m restul indicelui, ce r\u0103m\u00e2ne din 70%, suntem cumva \u00eentr-un anumit control. Importat este ca prin deciziile de politic\u0103 monetar\u0103 s\u0103 putem ancora a\u015ftept\u0103rile \u015fi men\u0163inem aceast\u0103 cre\u015ftere relativ\u0103 a pre\u0163urilor pe cealalt\u0103 component\u0103. \u015ei a\u015ftept\u0103m s\u0103 vedem alte m\u0103suri care pot influen\u0163a pre\u0163urile la energie”, a declarat la acea dat\u0103 Dan Suciu.<\/p>\n
El a spus c\u0103 deja se v\u0103d efectele de runda a doua ale cre\u015fterii pre\u0163urilor la energie \u015fi BNR \u00eencearc\u0103 s\u0103 le tempereze.<\/p>\n
\u00centrebat cum ar r\u0103spunde banca central\u0103 celor care ar putea spune c\u0103 institu\u0163ia a ratat \u0163inta de infla\u0163ie, Suciu a precizat c\u0103 situa\u0163ia nu este una specific\u0103 Rom\u00e2niei, iar cre\u015fterea nu putea fi temperat\u0103 prin instrumentele de care dispune banca central\u0103.<\/p>\n
„Toate b\u0103ncile centrale din lume au ratat \u0163intele de infla\u0163ie \u00een contextul \u00een care pre\u0163ul la energie a crescut. Nu \u015ftiu dac\u0103 exist\u0103 b\u0103nci centrale care au p\u0103strat vreo \u0163int\u0103. Avem o cre\u015ftere a infla\u0163iei care vine din exterior, asupra c\u0103reia banca central\u0103 nu are nicio capacitate de a ac\u0163iona, \u015fi alt\u0103 component\u0103 care vine din energie, asupra c\u0103reia are un impact relativ redus. Cine spune a\u015fa nu \u00een\u0163elege cum func\u0163ioneaz\u0103 politica monetar\u0103”, a mai spus reprezentantul BNR.<\/p>\n
„B\u0103ncile au s\u0103rit calul”, iar Robor-ul la trei luni a urcat la 8,21%<\/p>\n
Indicele ROBOR la 3 luni, \u00een func\u0163ie de care se calculeaz\u0103 costul creditelor de consum \u00een lei cu dob\u00e2nd\u0103 variabil\u0103, a avut, de asemenea, o evolu\u0163ie spectaculoas\u0103 \u00een acest an. Pe 3 ianuarie 2022 indicele se situa la 3,02%, iar pe 4 ianuarie cobora chiar a 3,01%. Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 indicele a avut o evolu\u0163ie ascendent\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivelul de 8,21%, \u00eenregistrat pe 26 \u015fi 27 octombrie, reprezent\u00e2nd o cre\u015ftere de 172,75%.<\/p>\n
La jum\u0103tatea anului, pe 9 august, guvernatorul B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, Mugur Is\u0103rescu, a a avut o prim\u0103 reac\u0163ie cu privire la evolu\u0163ia acestui indicator, care urcase cu mult mai repede comparativ cu dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103.<\/p>\n
„Aici iar\u0103\u015fi cred c\u0103 e nevoie de unele explica\u0163ii. De regul\u0103 \u00eentre rata de politic\u0103 monetar\u0103 \u015fi ROBOR exist\u0103 o corela\u0163ie. Deci ROBOR-ul se mi\u015fc\u0103 \u00een apropierea ratei de politic\u0103 monetar\u0103 \u015fi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dob\u00e2nzii la depozite de la Banca Na\u0163ional\u0103 \u015fi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politic\u0103 monetar\u0103, este vorba de rata Lombard cu care se acord\u0103 credite de ultim\u0103 instan\u0163\u0103 \u015fi overnight. \u015ei ROBOR-ul \u00een mod normal se plimb\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 pentru c\u0103 aici se pot finan\u0163a \u015fi b\u0103ncile \u015fi a\u015fa mai departe. De mai bine de 4 – 5 luni s-a decuplat Robor-ul. A\u015fa ca s\u0103 m\u0103 exprim mai pe \u00een\u0163elesul dumneavoastr\u0103, b\u0103ncile au cam s\u0103rit calul cu ROBOR-ul. S-au dus \u00een sus mult mai mult dec\u00e2t rata de politic\u0103 monetar\u0103. Pentru a \u00een\u0163elege ce s-a \u00eent\u00e2mplat este nevoie de dou\u0103 lucruri. Unu: acestea sunt dob\u00e2nzi de pia\u0163\u0103. \u015ei pie\u0163ele au tendin\u0163a aceasta s\u0103 supra-reac\u0163ioneze. A\u015fa func\u0163ioneaz\u0103 pie\u0163ele peste tot \u00een lume, mai ales \u00een perioadele de criz\u0103, de tensiune. Overreaction este \u00een englez\u0103. Sunt \u015fi al\u0163i termeni: overshoot \/ undershoot. Deci g\u0103sirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme”, a spus Mugur Is\u0103rescu.<\/p>\n
El a explicat c\u0103 \u015fi pe pie\u0163ele valutare se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru, dar \u015fi pe pie\u0163ele monetare sau la burs\u0103. Guvernatorul a declarat c\u0103 a fost vorba despre un overshoot.<\/p>\n
„A fost clar tendin\u0163a b\u0103ncilor \u015fi a traderilor, a celor care ac\u0163ioneaz\u0103 pe pia\u0163a monetar\u0103 la termen, s\u0103 priveasc\u0103 pesimist viitorul. Trec la al doilea motiv sau al doilea lucru care ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem. P\u0103i nu e vorba de dob\u00e2nzile overnight, o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, o lun\u0103. Nu. E vorba despre dob\u00e2nzi la 3 luni \/ 6 luni. A\u015fa au v\u0103zut b\u0103ncile viitorul. O infla\u0163ie mai mare, chiar mult mai mare, foarte greu de st\u0103vilit, nu, \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103…cota\u0163iile au fost cu mult peste rata de poltic\u0103 monetar\u0103 \u015fi coridorul nostru. Dar \u00eentreb a\u015fa. V\u0103 \u00eentreb pe dumneavoastr\u0103: cine a avut o privire mai optimist\u0103 privind viitorul legat de infla\u0163ie, nu numai la noi, \u00een general \u00een lume, \u015fi legat de ratele de dob\u00e2nd\u0103. Eu personal, ca s\u0103 nu vorbesc numai \u00een numele Consiliului de administra\u0163ie, \u015fi noi avem discu\u0163ii legate de ROBOR. Trebuie s\u0103 recunosc, condi\u0163iile de lichiditate probabil c\u0103 au \u00eempins b\u0103ncile s\u0103 ias\u0103 dintr-o anumit\u0103 limit\u0103, nu, s\u0103 sar\u0103 calul cum am spus cu ROBOR-ul. Am \u00een\u0103sprit condi\u0163iile de lichiditate, nu de acum, ci de mai mult\u0103 vreme, pe un motiv foarte clar, s\u0103 determin\u0103m b\u0103ncile s\u0103 \u00eemping\u0103 \u00een sus mult mai rapid ratele de dob\u00e2nd\u0103 la depozite. Pentru c\u0103 \u015fi acolo e vorba tot de rom\u00e2ni \u015fi aceia chiar pierd. Sunt 10 – 12 milioane de rom\u00e2ni care au economisiri. Unele mai mari, altele mai mici. Nu? Cu dob\u00e2nzi real negative, puternic real negative \u015fi cu infla\u0163ie \u00een cre\u015ftere ace\u015ftia chiar pierd”, a afirmat Mugur Is\u0103rescu.<\/p>\n
<\/p>\n