La 24 ianuarie 1859 a avut loc Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, adic\u0103 a vechilor state Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, aceast\u0103 unire fiind str\u00e2ns legat\u0103 de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza \u0219i alegerea sa ca domnitor al ambelor \u021b\u0103ri rom\u00e2ne\u0219ti. Amintesc c\u0103 aceast\u0103 unire a fost posibil\u0103 datorit\u0103 deciziilor adoptate \u00een Tratatul de Pace de la Paris din 1856 ce a pus cap\u0103t, R\u0103zboiului Crimeii dintre Imperiul Rus \u0219i Imperiului Otoman, tratat ce prevedea intrarea Principatelor Rom\u00e2ne sub garan\u021bia colectiv\u0103 a marilor puteri europene.<\/h2>\n
Tot datorit\u0103 acestui tratat s-a hot\u0103r\u00e2t \u00eenfiin\u021barea a\u0219a numitelor \u201eAdun\u0103ri ad-hoc\u201d, care s\u0103 exprime dorin\u021ba rom\u00e2nilor referitor la unire.<\/h2>\n
Trebuie amintit \u0219i faptul c\u0103 aceste Adun\u0103ri ad-hoc, care \u00een expresie latin\u0103 avea sensul de \u201epentru aceasta\u201d sau \u201ef\u0103cut anume pentru acest scop\u201d, aveau un caracter consultativ, scopul lor fiind acela de a se vedea dorin\u021ba poporului asupra organiz\u0103rii politice viitoare a celor dou\u0103 \u021b\u0103ri. \u00cens\u0103 alegerile pentru Divanurile celor dou\u0103 principate nu au fost deloc pa\u0219nice, ba chiar au fost marcate de o serie de tensiuni ce au sporit considerabil incertitudinea \u00een ceea ce prive\u0219te unirea.<\/div>\n
Astfel, dac\u0103 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 majoritatea opiniei publice sus\u021binea ideea Unirii, \u00een schimb, \u00een Moldova lucrurile au fost mult mai complicate, deoarece unioni\u0219tii reprezenta\u021bi de personalit\u0103\u021bi precum Alexandru Ioan Cuza ori Mihail Kog\u0103lniceanu, aveau ca opozan\u021bi<\/div>\n
pe Gheorghe Asachi \u0219i Costache Negruzzi, ce doreau men\u021binerea separ\u0103rii celor dou\u0103 \u021b\u0103ri, ace\u0219tia motiv\u00e2ndu-\u0219i op\u021biunea pentru neacceptarea unirii prin posibila dec\u0103dere a Moldovei, dup\u0103 unirea acesteia cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. La acest\u0103 opozi\u021bie s-a mai ad\u0103ugat scandalul iscat de caimacanul Nicolae Vogoride, adic\u0103 loc\u021biitorul marelui vizir otoman ce r\u0103spundea de Moldova, loc\u021biitor care orbit de promisiunile otomane c\u0103 \u00eei va oferi domnia, dac\u0103 Unirea nu va avea loc , a falsificat rezultatul alegerilor din Moldova. Mai precis, Vogoride, a falsificat listele electorale de reprezentare \u00een Divanul Ad-hoc al Moldovei, anun\u021b\u00e2nd pe reprezentan\u021bii Marilor Puteri c\u0103 poporul moldovean, nu dore\u0219te unirea cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/div>\n
\u0218ansa a f\u0103cut \u00eens\u0103 ca Vogoride s\u0103 se dest\u0103inuie prin scrisori, fratelui s\u0103u aflat la Constantinopol, iar coresponden\u021ba sa s\u0103 cad\u0103 \u00een m\u00e2inile unioni\u0219tilor moldoveni, coresponden\u021b\u0103 ce a \u0219i fost publicat\u0103 imediat \u00een presa din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate. Descoperirea fraudei a iscat un amplu scandal la nivel european, mai ales dup\u0103 ce Marile Puteri au rupt rela\u021biile diplomatice cu Imperiul Otoman \u0219i au acuzat autorit\u0103\u021bile turce\u0219ti de implicare \u00een fraudarea referendumului din Moldova. Pentru calmarea spiritelor \u0219i la insisten\u021ba opiniei publice \u0219i a Marilor Puteri, falsele alegeri din Moldova au fost anulate \u0219i s-au organizat noi alegeri, de data asta v\u0103z\u00e2ndu-se c\u0103 to\u021bi ale\u0219ii moldoveni \u0219i-au dat acordul pentru unirea cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103.<\/div>\n
Dar cu toate acestea, Marile Puteri nu au acceptat unirea deplin\u0103 a celor dou\u0103 \u021b\u0103ri, ci numai varianta unei uniri par\u021biale, Principatele urm\u00e2nd a avea \u00een continuare doi domni, dou\u0103 guverne \u0219i dou\u0103 Adun\u0103ri Legislative, dar av\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een comun Armata, \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie \u0219i o Comisie Central\u0103 la Foc\u0219ani, care avea s\u0103 se ocupe cu elaborarea legilor de interes comun. Aceste detalii fiind stabilite, au urmat alegerile pentru Adun\u0103rile Elective, care urmau s\u0103 \u00eei desemneze pe cei doi domnitori de la Ia\u0219i \u0219i Bucure\u0219ti. Astfel, la data de 5 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul \u201ePartidei Na\u021bionale\u201d,din Moldova a fost ales cu unanimitatea deputa\u021bilor, drept domnitor al \u021b\u0103rii.<\/div>\n
S-a a\u0219teptat apoi s\u0103 fie desemnat alesul \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, numai c\u0103 \u00eentr-o \u0219edin\u021b\u0103 secret\u0103 a Adun\u0103rii Elective de la Bucure\u0219ti, la data de 24 ianuarie 1859, a fost ales \u00een unanimitate, tot Alexandru Ioan Cuza, aceast\u0103 alegere uimind at\u00e2t pe aleg\u0103torii moldoveni c\u00e2t \u0219i pe reprezentan\u021bii Marilor Puteri care s-au v\u0103zut pu\u0219i \u00een postura de acceptare a \u201efaptului \u00eemplinit\u201d.<\/div>\n
Astfel, prin dubla alegere a lui Cuza, s-a f\u0103cut primul pas c\u0103tre definitivarea unirii depline a Principatelor, Rom\u00e2ne, act istoric de o deosebit\u0103 importan\u021b\u0103 pentru \u00eenf\u0103ptuirea statului na\u021bional rom\u00e2n. Devenit domnitor, Alexandru Ioan Cuza a dus o sus\u021binut\u0103 activitate politic\u0103 \u0219i diplomatic\u0103 pentru recunoa\u0219terea Unirii Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti de c\u0103tre Puterile Garante, iar apoi pentru des\u0103v\u00e2r\u0219irea unit\u0103\u021bii constitu\u021bionale \u0219i administrative, lucru care s-a realizat \u00een 1862, c\u00e2nd cele doua principate rom\u00e2ne ce formau un stat unitar, au adoptat oficial numele de Rom\u00e2nia.<\/div>\n