Elitele lumii sunt pe punctul de a-și pune în aplicare așa-numita „Mare Resetare”, remodelând societatea după chipul minților lor întunecate și al inimilor împietrite. Ele rămân nepregătite pentru CEA MAI MARE RESETARE a lui Dumnezeu, cea de-a doua venire a lui Isus Hristos.

Nici o piatră nu este lăsată neîntoarsă pentru a explica de unde venim, cum am ajuns aici și unde să găsim Arca pentru a trece peste potop. Mai jos puteti să urmăriti filmul documentar „Cea mai mare resetare” tredus in limba romana.

Prințul Charles, în prezent regele Charles al III-lea, a declarat la sesiunea de deschidere a unei întâlniri virtuale a Forumului Economic Mondial, la 3 iunie 2020, că liderii mondiali au avut „o oportunitate de aur pentru a profita de ceva bun” de pe urma pandemiei de coronavirus. Viitorul rege al Angliei a văzut în Covid-19 modalitatea de a „reseta” civilizația umană și de a recunoaște „interdependența tuturor lucrurilor vii”. Reuters a relatat că discursul Prințului Charles a făcut „parte dintr-un eveniment de lansare a „Marii Resetări”, un proiect care implică WEF și Inițiativa pentru Piețe Durabile a Prințului de Wales, cu scopul de a reconstrui sistemul economic și social pentru a fi mai durabil”.

Cea Mai Mare Resetare: Ridicarea Fiarei este un răspuns creștin la globaliștii de la Forumul Economic Mondial care cred că s-au născut pentru a conduce lumea. Să sperăm că acesta este primul film dintr-o serie de documentare despre cea mai mare resetare – care este a doua venire a lui Isus Hristos și manifestarea deplină a Împărăției Sale. Hristos vine, dar Antihristul trebuie să vină mai întâi.

„Războiul continuu purtat de copiii întunericului pare să fi atins un punct cu adevărat îngrijorător… poate că acesta este începutul adevăratei celei mai mari resetări.” Arhiepiscopul Vigano

Traducere în română : Ionel Trandafir

Articolul Filmul MARII RESETARI (The GREAT RESET) – ASCENSIUNEA BESTIEI – Planul elitelor globaliste. Ce neasteaptă pe Agenda pana in 2030! apare prima dată în Informația Liberă.

De Sfântul Andrei, Ziua Întemeietorului Bisericii Naționale, am simțit nevoia reluării unui text publicat exact în urmă cu doi ani în Evenimentul Zilei.

*

Năvălirea poliștilor în biserica Sfânta Ecaterina din Constanța este o lovitură de bocanc aplicată de regimul Iohannis-Orban în obrazul lui Hristos.

Până acum, au fost doar palme și scuipați: compromiterea sărbătorilor de Paști și de Crăciun, închiderea bisericilor și a cimitirelor, interzicerea pelerinajelor de Sfânta Parascheva, Sfântul Dimitrie și Sfântul Andrei…

Au fost doar semne și avertismente.

Prin descinderea în forță a polițiștilor cu pulane în sanctuarul bisericii – lucru neîndrăznit nici măcar de comuniști – regimul renunță la orice aparențe și își dă arama pe față. Biserica stă în calea agendei globaliste și trebuie spulberată. Mai ales o Biserică Națională, cum este BOR. În locul ei, în numele COVID, se zidește, pas cu pas, o nouă biserică. O nouă religie.

Prima condiție pentru existența unei religii este Credința. O credință puternică și profundă, care transcende limitele raționalului.

Puterea credinței este direct proporțională cu puterea divinității care constituie obiectul venerării. Biserica COVID nu se putea construi pe cultul unui amărât de virus, al unei gripe fie ea și ceva mai contagioasă, ci doar pe credința într-un Virus Suprem și Nimicitor.

În oglindă, creștinii nu cred că Hristos a fost doar un om mai bun și mai înțelept decât alții, nici un Mare Inițiat (Guenon, Schuré…), nici măcar o divinitate creată (Arie), ci Însuși Dumnezeu Atotțiitorul.

O altă condiție pentru existența unei religii este Frica. Biserica COVID înlocuiește însă creștineasca frică de Dumnezeu, temerea fiului de a nu-L mâhni pe Creatorul său, pe Părintele care i-a dat viață, cu o frică bolnavă (sic!) de Virus, cu groaza de Moarte, de Neant.

Noua religie a adoptat și un Ritual simplu și obsedant, care să se întipărească în subconștient, să devină un mod de viață. Pentru că un credincios adevărat este determinat mai puțin de propria declarație, cât de modul său de viață. După cum poți fi „creștin doar cu numele”, poți fi și „covidian doar cu numele”.

Ritualul este, cum spuneam, simplu: spălare pe mâini, distanțare, mască.

Spălarea pe mâini nu este cea banală, cu care am fost învățați de mici. Ea este una ritualică, așa cum se întâlnește de la majoritatea serviciilor religioase păgâne până la liturghie. Neuitând de Pilat din Pont.

(Unul dintre cele mai odioase clipuri de propagandă este cel în care doi bătrâni se spală pe mâini cu gesturi demonstrative, de tragedie greacă, privind mesmerizați la un ecran de calculator către nepotul care îi învață „cum se face”. Aici merită subliniat și efectul degradant pe care COVID l-a avut asupra Bătrânului, de la rolul luminos din Pateric la cel de Încuiat – la propriu și la figurat -, numai bun de eutanasiat pe altarul lui Malthus.)

Distanțarea face ca iubirea creștinească de Aproapele să devină frica (adesea ura) de Departele și de boala pe care ne-o poate transmite.

Despre mască s-a spus aproape tot. Numeroasele studii care atestă inutilitatea ei (nemaivorbind de seninătatea cu care regimul Iohannis a recunoscut că jumătate dintre măștile de pe piață sunt simple cârpe), confirmă teoria că masca este mai degrabă un Semn de identificare. O Pecete care dovedește apartenența la Biserica COVID, exprimând credință și supunere.

S-a vorbit mai puțin despre rolul mistic al măștii, care acoperă chipul Omului. Om creat de Dumnezeu după chipul și asemănarea Sa. Așadar, masca acoperă Chipul lui Dumnezeu.

În afara celor trei gesturi ritualice, Mărturia este o a patra caracteristică a credinciosului de COVID. Așa cum un creștin este dator să își mărturisească cu blândă fermitate credința, avându-L ca model pe Hristos, covidianul se simte dator să te zdrobească (răcnind și înjurându-te) cu credința lui, avându-l ca model pe CTP.

Orice biserică are nevoie de un cler pentru a exista. Clerul Bisericii COVID sunt medicii. Cei prezenți seară de seară pe micile ecrane, propovăduind dogmele pe un ton care amintește flagrant de un Ioan Botezătorul pe dos. În timp ce acela striga „Pocăiți-vă, căci s-a apropiat Împărăția cerurilor”, preoții-doctori COVID amenință aproximativ așa: „Supuneți-vă, că vă ia mama dracului!”

După cum Sfântul Ioan Botezătorul și toți prorocii dinaintea lui erau animați de Duhul Sfânt, care le dicta ce să propovăduiască, la fel și tele-medicii primesc revelații și indicații de la puterea de sus, elita conducătoare. Aceasta are însă grijă să nu își asume nici o răspundere formală, folosindu-i pe medici ca pe un paravan infailibil, numit generic și anonim „Experții”.

A existat și o tentativă hazardată de a-i transforma pe doctori în divinități (vă amintiți campania internațională de afișe cu medici și asistente având aureole în jurul capului?), însă a fost abandonată rapid pentru că prea era cusută cu ață albă.

În caz de erezie politică, doctorii-preoți COVID își pierd rapid aura și sunt caterisiți, chiar dacă discursul lor „religios” nu se schimbă cu o iotă. Sunt pilduitoare cazurile lui Streinu-Cercel și Rafila, afurisiți pentru că au trecut la „protestanți”.

Dar Biserica COVID are și instrumentul Excomunicării. Dacă micii negaționiști sunt călcați în picioare pe rețelele de socializare, sau oriunde sunt prinși în flagrant, prin execuții sumare și vulgare, adesea contondente, cei care se bucură de o oarecare notorietate beneficiază de adevărate execuții ritualice (vezi cazurile Bittman sau Monica Pop).

În fine, Biserica COVID are și un Mântuitor: acesta este Vaccinul, oricine și oricum l-ar produce. Acesta ne va elibera de necazurile și pătimirile vieții de acum, pentru a ne deschide calea spre lumea de mâine, când va fi Raiul pe Pământ.

Principalul teolog al Marii Resetări, Klaus Schwab (și Klaus, și șvab!), nici măcar nu se ferește de analogia cu Hristos:

„Vor urma schimbări radicale cu asemenea consecințe încât unii experți vorbesc despre o eră «înainte de coronavirus» (IC) și de o «eră după coronavirus» (DC).”

Biserica creștină (mai ales solida sa aripă ortodoxă) este lovită pentru a fi pusă la pământ. În locul ei – Build Back Better – cu cărămizile COVID și cu mortarul fricii, se construiește un simulacru de biserică.

O biserică răsturnată.

O anti-Biserică.

O biserică satanică.

Sursa_ Catalin Vuscan / ActiveNews 

Articolul Biserica Drăcească a lui Covid Mărturisitorul apare prima dată în Informația Liberă.

Nu întâmplător, sute de mii de români poartă numele sfântului. Sfântul Apostol Andrei este numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”. Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei apare, în 30 noiembrie, în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. În Scoţia, însă, el este sărbătorit la 9 mai, data primirii unor relicve ale Sfântului Andrei.

Cine a fost Sfântul Andrei

Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor, a fost frate al Sfântului Apostol Petru, amândoi fiind pescari de meserie, din Betsaida, cetate aflată pe malul lacului Ghenizaret. Sfântul Andrei este cel care pentru prima dată l-a făcut cunoscut pe Hristos, spunându-i fratelui său Simon (Petru). că l-a aflat pe Mesia. De aceea Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul Cel dintâi chemat al Domnului.

Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Căci Sfântul Proroc şi Înaintemergător Ioan l-a arătat pe Iisus, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29). Atunci Sfântul Andrei, împreună cu un alt ucenic, s-a dus după Hristos: „Iar Iisus, întorcându-se şi văzându-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei i-au zis: Rabi (învăţătorule), unde locuieşti? El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Au mers deci şi au văzut unde locuia; şi au rămas la El în ziua aceea”. (Ioan 1; 38-40) Când Iisus a intrat în Ierusalim, Apostolul Andrei a cunoscut şi a fost martor la toate patimile Mântuitorului şi s-a bucurat împreună cu Maica Domnului şi cu ceilalţi apostoli, cu femeile mironosiţe de Învierea Sa.

Cum a ajuns Sf. Andrei în Dobrogea. De unde vine numele de „Crucea Sfânului Andrei” Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol Andrei a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime. Atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Potrivit tradiţiei Bisericii, sorții au decis ca Sfântul Apostol Andrei să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea. Tradiţia şi folclorul românesc amintesc despre prezenţa Sfântului Apostol Andrei în părţile Dobrogei, unde apostolul şi însoţitorii săi şi-au găsit loc de odihnă într-o peşteră.

În anul 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfinţit acest aşezământ cu numele de „Peştera Sfântului Apostol Andrei”.

În prezent în acest loc a fost ridicat un complex monahal, Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei. Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”. Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor și al Catedralei Neamului Sfântul Andrei se bucură la noi în ţară de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român.

Numeroase biserici şi mănăstiri l-au luat ca ocrotitor, prăznuindu-l în fiecare an. În şedinţa din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, datorită evlaviei poporului drept-credincios faţă de Sfântul Apostol Andrei. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Naţionale – Catedrala Mântuirii Neamului. 30 noiembrie, Ziua Sfântului Andrei, zi liberă 30 noiembrie zi a fost instituită ca zi de sărbătoare legală, în care nu se lucrează, în urma demersurilor Bisericii Ortodoxe Române adresate Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României. Potrivit tradiţiei Bisericii, creştinii sunt datori să le mulţumească Sfinţilor Apostoli tot timpul şi să facă pomenirea lor cu bucurie, mai mult decât către toţi sfinţii. Pentru că Sfinţii Apostoli au urmat Mântuitorului Hristos, viaţa lor a fost asemenea vieţii dumnezeieşti pe care a trăit-o Hristos pe pământ şi, fiind martori a minunilor Lui, au urmat şi patimilor, răstignirii, morţii, învierii şi înălţării Lui la cer. Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează prin legea nr. 147 din 23 iulie 2012 adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin decretul nr. 517 pe 20 iulie 2012 al Preşedintelui României. Pelerinaj la moaștele Sfântului Andrei Sute de gălățeni au participat vineri la tradiționalul Pelerinaj al Luminii de Sfântul Andrei, ocrotitorul orașului Galați, iar la finalul ceremoniei s-au rugat la moaștele depuse în fața Catedralei. Coloana de pelerini a fost deschisă de numeroși tineri îmbrăcați în straie populare, relatează Mediafax. Pelerinajul Luminii semnifică refacerea simbolică a călătoriei Sfântului Apostol Andrei, care a creştinat populaţia din ţara noastră.

Procesiunea de la Galați a pornit din faţa Catedralei şi s-a încheiat peste un kilometru, la Seminarul Teologic, unde pelerinii au fost întâmpinati cu prescuri, colaci și ceai cald. În fruntea alaiului a fost ÎPS Casian Crăciun al Dunării de Jos, însoțit de tineri studenți, îmbrăcați în haine populare și cu făclii și lumânări aprinse. Printre participanți au fost și persoane venite din județele Vaslui, Vrancea și Brăila. Pe drum, numeroși gălățeni s-au alăturat coloanei de credincioși, iar la final mulțimea a revenit la Catedrală pentru a se închina la moaștele Sfântului Andrei și ale Sfântului Grigorie Dascălu.

Pentru a îndura mai ușor frigul de afară, enoriașii care s-au așezat la coada lungă de 100 de metri au primit din partea reprezentanților bisericii ceai cald. După pelerinaj, sărbătoarea continuă în Galaţi. Așa cum se întâmplă în fiecare an, numeroși oameni vor sta la Catedrala Arhiepiscopală până noaptea târziu, pentru a se închina şi ruga la moaştele Sfântului Andrei. Tot la Galați se află și moaștele Sfântului Grigorie Dascălu aduse pentru această ocazie de la București. Moaștele sunt aşezate într-un baldachin special amenajat pentru a fi venerate de cler şi credincioşi și vor sta la Galați până duminică.

Tradiții, superstiții și obiceiuri de Sfântul Andrei

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului. Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei. „Andrei cap de iarnă”(aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”.

Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi care, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire. Usturoiul oferă protecție față de strigoi Iată de ce, în multe locuri, gospodinele atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele. Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni  ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice, precum şi ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană).

Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte – pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare – şi candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă. De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele. Prevestirea viitorului de Sfântul Andrei.

De ce se pune busuioc sub pernă În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie. Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis, apelează la „făcutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă „neîncepută”, aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită.

În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână. Pe de altă parte, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.

Mitul lupului vârcolac

Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, titulatură izvorâtă din prezența apostolului pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul. De aceea, obiceiul spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.

În noaptea Sfântului Andrei se crede că lupii încep să vorbească, îşi pot mişca gâtul, devin mai sprinteni, iar oamenii care îi aud află secrete groaznice. Plata este însă una teribilă, pentru că aceşti oameni vor fi atacaţi de lupi şi se vor transforma în vârcolaci. Nici animalele nu sunt scutite de primejdie – omul nu face nimic în gospodărie, pentru ca animalele de pradă să nu-i atace vitele. Acestea pot fi însă protejate şi cu ajutorul unor cruci confecţionate din ceară de albine.

Bătrânii credeau că în „noaptea strigoilor” casele lor sunt bântuite de sufletele oamenilor răi și că singura metodă de a se proteja era să ungă cu usturoi ușile, geamurile, cotețele animalelor și hornul casei. Cei mai zeloși se ungeau pe la încheieturi cu usturoi, notează istoricul Ania Moldoveanu. Iar pentru a împiedica pătrunderea spritelor rele în case, oamenii întorceau toate vasele și cănile cu gura în jos, pentru a nu exista „nicio gură de intrare” în locuințele lor.

Până la Crăciun, femeile nu mai ţes şi nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului. O altă superstiție legată de ziua de Sfântul Andrei este că fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul. La miezul nopții, exista obiceiul ca fetele tinere să întoarcă un ulcior cu gura în jos, apoi puneau cărbuni încinși pe fundul vasului de lut și rosteau câteva cuvinte pentru a cuceri bărbatul iubit. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, incantațiile și rugăciunile sunt mai puternice.

Agheasma și busuiocul erau și ele folosite în alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alături de usturoi, inclusiv la prepararea mâncărurilor, dar și în hrana pentru animale. De ce se pune grâul la încolțit de Sfântul Andrei Bunicii obișnuiau să pună de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ. Acum însă, puțini sunt cei care mai știu de ce se pune la încolțit grâul de Sfântul Andrei. Superstiția spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese. Grâul pus la încolțit poate prevesti și cât de bogată va fi recolta anului care urmează. Un grâu bogat anunță un pământ rodnic și o recoltă generoasă, însă un grâu scurt și uscat prevestește un an sărac în recolte. Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.

(Surse: Agerpres, Mediafax, News.ro)

Articolul Sfântul Andrei, 30 noiembrie – Tradiții și obiceiuri de ziua apostolului ocrotitor al României apare prima dată în Informația Liberă.

Miercuri, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zakharova, a declarat că descinderile nu au nicio justificare și a comparat regimul de la Kiev cu zeul roman al vinului, al cărui nume este asociat des, în Rusia, cu haosul și activitățile imorale.

“Este doar un fel de Bacanală totală, fără Dumnezeu. Nu există nicio justificare sau o explicație pentru asta. Este doar o altă parte a acțiunilor imorale și sălbatice ale regimului de la Kiev”, a declarat Zakharova. 

Reacția patriarhului Kiril în urma raidurilor SBU

Și Biserica Ortodoxă Rusă, al cărei şef, Patriarhul Kirill, este un apropiat al lui Vladimir Putin, a reacţionat şi a condamnat operaţiunea SBU denunţând un „act de intimidare”.

„La fel ca multe alte cazuri de persecuţie a credincioşilor din Ucraina începând cu 2014, acest act de intimidare a credincioşilor va trece aproape sigur neobservat de cei care se numesc comunitatea internaţională a drepturilor omului”, a declarat Vladimir Legoida, purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Sursa: Observator

Articolul „Ucraina este o țară sălbatică, fără Dumnezeu” – Reacția Rusiei după raidurile SBU la mănăstirea veche de 1.000 de ani din Kiev apare prima dată în Informația Liberă.

Articolul Poliția ucraineană a oprit Drumul Crucii credincioșilor români și l-a amendat pe Mitropolitul Longhin apare prima dată în Informația Liberă.

Articolul LECȚIA DE ISTORIE – 14 septembrie : Înălțarea Sfintei Cruci apare prima dată în Informația Liberă.

Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Fecioarei Maria. Există mărturii despre sărbătorirea acesteia încă din secolul al V-lea. Cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat foarte mult, mai cu seamă după Sinodul al IV-lea ecumenic, când s-a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu. Adormirea Maicii Domnului a început să fie sărbătorită mai întâi în Ierusalim, unde, în apropiere de Grădina Ghetsimani, se păstrează mormântul Fecioarei Maria. Răspândirea acestei sărbători în Răsărit se datorează împăratului bizantin Mauriciu. În Apus, sărbătorea s-a răspândit mai târziu, în timpul Papei Teodor I ce era originar din Ierusalim.

Semnificația și istoricul praznicului Adormirii Maicii Domnului

Tradiţia spune că Maica Domnului a mai trăit încă 11 ani după Înălțarea la ceruri a Mântuitorului. Scrierile bisericești spun că Fecioara Maria a fost luată de către apostolul Ioan în casa sa pentru a o îngriji, unde s-a și stins din viață.

Nu vom găsi informații despre Adormirea Maicii Domnului în Evanghelie, ci doar în Sfânta Tradiţie. Potrivit Sfintei Tradiţii, Maica Domnului a fost înştiinţată de către arhanghelul Gavriil în legătură cu trecerea sa la cele veşnice:

„Acestea zice Fiul tău: «Vremea este a muta pe maica Mea la Mine». Nu te teme de aceasta, ci primește cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viața cea nemuritoare“.ű

 

După aceasta, Fecioara Maria şi-a cerut iertare de la toţi apropiaţii, iar apoi şi-a dat duhul. În clipa aceea, Domnul Însuși s-a pogorât din ceruri pentru a primi în mâinile sale sufletul său sfânt. În acel moment, s-au înfăptuit o multitudine de minuni: ochii orbilor au văzut, surzii și-au recăpătat auzul, iar ologii au început să umble. Trupul Maicii Domnului a stat trei zile în mormânt, fiind, după aceasta, ridicat în chip tainic la ceruri.

Conform Tradiției, Duhul Sfânt i-a adus pe toți apostolii din locurile în care propovăduiau Învățătura Creștina pentru a-și lua rămas bun de la Maica Domnului. Singurul care nu a ajuns la timp a fost apostolul Toma. Acesta a sosit în Ierusalim în cea de-a treia zi după înmormântarea Fecioarei Maria și, dorind să ofere cinstire trupului său, i-a pus pe apostoli să-i deschidă mormântul. Atunci au descoperit că trupul dispăruse, acesta fiind ridicat la ceruri de către Iisus Hristos.

Tradiții și obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului: Ce se dă de pomană pentru sufletele celor adormiți

Adormirea Maicii Domnului este considerată sărbătoarea care desparte zilele călduroase de cele reci. Se crede că până și natura se întristează din cauza morții Fecioarei Maria, de aceea, după 15 august, iarba nu mai crește, iar frunzele copacilor încep să se îngălbenească și să cadă. Aceasta este ultima zi în care se pot culege flori și ierburi de leac. La fel ca în cazul celor mai multe sărbători creştine, de ziua de 15 august sunt legate o multitudine de tradiţii şi superstiţii pe care oamenii, mai ales cei de la sate, le respectă cu sfințenie. În ziua de 15 august, credincioșii fac pomeniri pentru sufletele celor adormiți, merg la biserică și împart struguri pentru cei trecuți în neființă. În unele zone ale țării, se dau de pomană prune și faguri de miere. În popor se crede că femeile însărcinate trebuie să nu muncească în ziua de 14 august, zi premergătoare Adormirii Maicii Domnului, astfel vor avea o naștere ușoară și un copil sănătos. Fetele necăsătorite trebuie să spele cu apă și busuioc icoana Fecioarei Maria, crezându-se că astfel își vor întâlni repede alesul. Se crede că persoanele care se roagă și țin post negru în această zi vor scapă de toate bolile și necazurile. De asemenea, în popor se spune că înflorirea trandafirilor în această zi vestește o toamnă blândă și îndelungată.

Tradițiile și obiceiurile de Adormirea Maicii Domnului diferă în funcție de zonă, dar se crede că toți credincioșii ar trebui să se roage în această zi, deoarece toate dorințele le vor fi ascultate și îndeplinite.

Sursa: BZI 

Articolul Tradiții și obiceiuri de Adormirea Maicii Domnului apare prima dată în Informația Liberă.

Unii preoți cred că trebuie cinstit numele sfintelui/sfintei prin fapte bune, în timp ce alţii consideră că este doar „sărbătoarea morţilor”.

Mentalităţi diferite între credincioşi şi cei mai puţin religioşi

Un răspuns definitiv este imposibil de oferit și subiectul a stârnit controverse și certuri, fiindcă sunt oameni care consideră că pe 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, se pomenesc doar morții, iar ziua onomastică poate fi sărbătorită doar pe 8 septembrie, când este Nașterea Maicii Domnului.

”Nu există niciun fel de reglementări sau o delimitare precisă. Oamenii transferă modelele comportamentale, amestecă lucrurile, dar nu putem spune că avem o controversă. Nu este greşit să îi spui cuiva care poartă un nume derivat din Maria «La mulţi ani!» pe 15 august“, a subliniat sociologul Alfred Bulai.

Oamenii care nu sunt foarte preocupați de religie nu se vor supăra dacă spunem „La mulți ani” pe 15 august fiindcă, neștiind contextul teologic și interpretările, nu au de ce să fie deranjați.

Statisticile arată că peste 2,2 milioane de români îşi serbează onomastica pe 15 august, majoritatea sunt femei.

Sursa: national.ro 

Articolul 15 august: Adormirea Maicii Domnului – Se spune sau nu „La mulţi ani” de Sfânta Maria? apare prima dată în Informația Liberă.

IPS Teodosie, amendat de catre politia din Constanta ca nu a respectat masura abuziva a izolarii la domiciliu, castiga procesul cu politia romana si anuleaza amenda de 1000 de lei dar se si constata ca slujba din 24 ianuarie de pe faleza cazinoului din Constanta a fost savarsita in mod legal. Procesul l-am pornit in ianuarie iar 8 luni de zile am reusit sa dovedim ca IPS Teodosie a fost amendat pr nedrept si “izolat” in mod abuziv, a anunțat avocatul.

De asemenea, s-a anulat amenda de 1.000 de lei.

„Se și constată ca slujba din 24 ianuarie de pe faleza cazinoului din Constanța a fost săvârșită în mod legal. Procesul l-am pornit în ianuarie iar 8 luni de zile am reușit să dovedim că ÎPS Teodosie a fost amendat pr nedrept și „izolat” în mod abuziv”, spune avocatul Adrian Cuculis.

ÎPS Teodosie a oficiat slujba în biserică, deși ar fi trebuit să fie în izolare pentru că a intrat în contact cu o persoană confirmată cu COVID-19.

Sursa: stiripesurse.ro

Articolul Lovitură pentru statul român: ÎPS Teodosie a câștigat procesul cu Poliția, după amenzile primite în pandemie apare prima dată în Informația Liberă.

Articolul LECȚIA DE ISTORIE – 16 iulie: Marea Schismă a Bisericii Creștine apare prima dată în Informația Liberă.