Presa mainstream s-a grăbit să prezinte ca pe un mare succes cele 517.000 de locuri de muncă. CNN a citat un expert care a numit tendințele de pe piața muncii asemănătoare unui tren de mare viteză: „Cu 517.000 de noi locuri de muncă adăugate în ianuarie 2023 și rata șomajului de 3,4%, avem un raport de succes care demonstrează că piața muncii este mai mult ca un tren rapid (Bullet Train n.r.)”, a declarat vineri Becky Frankiewicz, președinte și director comercial al ManpowerGroup.

Google, Microsoft, Amazon, Apple, Facebook, Lyft, Twitter, Walmart, McDonald’s, FedEx și nenumărate alte corporații mari au decis să efectueze disponibilizări în masă.

Michael Snyder oferă o listă a disponibilizărilor anunțate recent, în care sunt prezentate cifre devastatoare:

– Disney – „Vom reduce efectivele cu aproximativ 7.000 de locuri de muncă”, a declarat directorul general Bob Iger la analiza privind veniturile din primul trimestru al companiei. „Deși acest lucru este necesar pentru a aborda provocările cu care ne confruntăm astăzi, nu iau această decizie cu ușurință. Am un enorm respect și apreciere pentru talentul și devotamentul angajaților noștri din întreaga lume și sunt conștient de impactul acestor schimbări.”

– Yahoo a anunțat că va concedia „mai mult de 20% din forța de muncă” până la sfârșitul anului 2023, eliminând 1.000 de posturi doar într-o săptămână.

– Ebay  mergea destul de bine, dar acum au decis că 500 de locuri de muncă, aproximativ 4% din forța de muncă, nu mai sunt necesare.

– Affirm, o altă companie de tehnologie, a anunțat recent că a luat decizia de a efectua disponibilizări în masă, reducând locurile de muncă cu 19%. Știrea a venit în momentul în care a raportat scăderea câștigurilor din al doilea trimestru, după estimările analiștilor.

– JPMorgan Chase a ajuns la concluzia că este momentul să reducă cu câteva sute numărul de angajați, deoarece companiile de creditare a locuințelor continuă să fie afectate de ratele crescute ale dobânzilor.

– Zoom a anunțat marți că va concedia aproximativ 1.300 de angajați, sau aproximativ 15% din personalul său, pe măsură ce scade cererea de servicii digitale.

– Boeing tocmai a anunțat că 2000 de posturi în finanțe și resurse umane vor fi eliminate în acest an.

– Dell Technologies Inc. elimină aproximativ 6.650 de posturi, deoarece se confruntă cu o scădere a cererii de computere personale.

După cum spune Michael Snyder, criza este abia la început și lucrurile se vor înrăutăți pe măsură ce trece timpul, pentru că aceste lucruri sunt consecințele deciziilor politice extrem de proaste luate în ultimele zeci de ani.

„Această generație a primit cheile celei mai mari mașini economice pe care a văzut-o vreodată lumea, dar a distrus-o.”

Articolul Această generație a distrus cea mai puternică mașină economică – Michael Snyder apare prima dată în Informația Liberă.

„Prețurile de dumping ale acestor gunoaie au determinat prăbușirea prețurilor de achiziție ale cerealelor românești, astfel că fermierii români sunt în pragul falimentului”, puncta Claudia Marcu în Național.

Companiile agricole se revoltă

Iată că nici bine n-au trecut sărbătorile de iarnă și informațiile se confirmă – situația este gravă la nivelul Uniunii Europene și nu doar în România avem parte de „asasinarea” industriei agricole.

Marile companii din domeniu se revoltă împotriva politicilor UE față de Ucraina și în context condamnă atitudinea „porților deschise” în legătură cu importul de cereale din țara actorului Zelenski. Deocamdată, sunt doar cinci țări care au cerut Comisiei Europene să intervină pentru că grâul ucrainean inundă piața. Dar asta n-ar fi cel mai grav lucru – Kievul ne bagă pe gât grâu infestat, de o calitate scăzută.

Bineînțeles că cerealele provenite din Ucraina au întâietate și la livrare/transport, și la vânzare și asta nu doar pentru că sunt mai ieftine (preț determinat în primul rând de calitatea slabă a produsului)!

Afluxul de cereale ucrainene strică afacerile UE

În primăvara trecută, blocada impusă de Federația Rusă asupra transporturilor ucrainene de cereale a făcut ca prețurile globale ale grâului să crească cu 60% în numai trei luni. Imediat, au apărut temerile că urmează foametea, dacă nu la nivel global, cel puțin în Africa și o parte din Asia. Acum, că rutele au fost redeschise, apar alte noi probleme – producătorii de cereale din Europa Centrală sunt amenințați de afluxul grânelor provenite din Ucraina.

Revenirea la normal a făcut ca volumul transporturilor către Ungaria și alte state membre ale UE să crească brusc, provocând o perturbare gravă a pieței.

Problema fundamentală, și cu care se confruntă și România, dar nu se vorbește despre aceasta decât în șoaptă, să nu se supere „eroul umanității”, este următoarea: marii comercianții de cereale transportă în prezent grânele provenite din Ucraina în loc de cereale produse de UE. Este blocată atât piața din afara UE, cât și cea comunitară.

„Volumul semnificativ al importurilor în UE din Ucraina, pe mare și pe uscat, împinge în jos prețurile producătorilor, în ciuda costurilor ridicate de intrare, iar prezența lor continuă cauzează probleme serioase țărilor producătoare de cereale și semințe oleaginoase din Europa. Pentru a preveni aceste evoluții negative, este necesară revizuirea condițiilor actuale de piață și luarea măsurilor adecvate la nivelul UE”, a reacționat ministrul maghiar al Agriculturii.

Ce spunea Laurențiu Baciu în noiembrie? „Cât rău ne-a făcut conducerea țării cu importurile din Ucraina! Au adus gunoaie în România la niște prețuri de nimic și ne-a stricat piața. Au intrat în România cantități enorme de rapiță modificată genetic din Ucraina, au intrat produse ale căror semințe au fost tratate cu furadan, care este interzis în România și în Europa. Și au intrat la prețuri foarte mici”.

„Eu, când am vrut să vând rapița cultivată de mine, mi s-a spus că trebuie să aștept 72 de ore să vină rezultatul de la probă, să vadă dacă este modificată genetic sau nu. Dar la graniță ce au făcut, de a intrat așa rapița modificată genetic?! La lipsa de controale din țara noastră, este clar că marfa de proastă calitate a rămas în România, că nu-i primea în port cu ea, că nici ăia care cumpără de afară nu sunt chiar atât de proști”, a dezvăluit șeful LAPAR.

Situația este atât de îngrijorătoare încât miniștrii din Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria au organizat o reuniune de urgență pentru a discuta despre situația nou apărută – scăderea cererii pentru grânele producătorilor autohtoni.

Budapesta insistă că este nevoie să se păstreze echilibrul pieței interne a UE, protejând în primul rând interesele fermierilor europeni. Din acest motiv, miniștrii Agriculturii din țările amintite au convenit să solicite Comisiei Europene să ia măsuri, la reuniunea din ianuarie de la Bruxelles, pentru stabilizarea pieței.

Cerealele din Ucraina, de slabă calitate

Și mai este o problemă, poate chiar mai importantă. Există îngrijorări cu privire la calitatea cerealelor ucrainene care sunt expediate în Europa. În Polonia se vorbește că „frații” de la Kiev exportă grâne pulverizate cu pesticide ilegale (substanțe chimice periculoase pentru sănătate), asta în timp ce grâul polonez, recunoscut ca fiind de înaltă calitate, zace „arestat” în silozuri.

Cam aceeași situație pe care o întâlnim și în România, la Constanța, acolo unde activitatea portuară este blocată de/cu transportarea grâului ucrainean.

„Cerealele poloneze sănătoase și de cea mai bună calitate sunt trimise în Occident, iar noi mâncăm grâu cu agenți chimici neautorizați provenit din Ucraina”, a răbufnit Bronis Groskrow Kormkroglewski, Președintele Camerei Agricole din Polonia. Imediat, autoritățile de la Varșovia s-au grăbit să sară în apărarea Kievului – „Calitatea cerealelor din Ucraina îndeplinește toate standardele de calitate, grâul lor este la fel de bun ca cel polonez”. Totuși, ministrul Agriculturii, Kowalczyk, admite că „există diferențe în tehnologia producției agricole, deoarece Polonia să lucreze în conformitate cu cerințele din UE, pe când în Ucraina nu există astfel de reguli”.

Fermierii polonezi din Asociația Agrounia au declanșat un protest masiv împotriva importului de cereale din Ucraina. Potrivit acestora, grâul ieftin și de proastă calitate importat de la vecini inundă Europa și scoate de pe piață cerealele recoltate de firmele din UE care plătesc taxe și impozite, asigură locuri de muncă și hrănesc milioane de oameni. În consecință, fermierii cer impunerea de taxe asupra cerealelor ucrainene.

Altfel, europenii sunt îndreptățiți să se teamă că primesc spre consum grâu infestat. În trecut, Organizația Națiunilor Unite a abordat problema pesticidelor ilegale și contrafăcute utilizate în Ucraina. „O problemă majoră pentru securitatea alimentară”, a fost descrierea cazului la vremea respectivă.

Sursa: Nicolas Cezar  / Ziarul National 

Articolul Ucraina inundă Europa cu grâu infestat! apare prima dată în Informația Liberă.

La începutul lunii ianuarie a acestui an, prețul unui astfel de coș a ajuns la 110 lei, arată calculele ZF.

Coșul de cumpărături s-a scumpit cu 40%

Institutul Național de Statistică (INS) spune că, în luna octombrie 2021, salariul mediu lunar la nivel național a fost de 3.544 de lei, în timp ce în luna noiembrie 2022, acesta a fost de 4.141 de lei, înregistrând astfel o creștere de 17 procente. INS subliniază că aceste date sunt doar pentru București.

Analistul economic Aurelian Dochia a precizat că scumpirea alimentelor a fost determinată de creștere prețurilor la energie, subliniind că gazul este foarte important pentru producția alimentară.

De asemenea, mai spune el, creșteri au fost înregistrate și în ceea ce privește prețul îngrășămintelor și a inputurilor agricole. Acest lucru s-a întâmplat din cauza pandemiei, a perioadei de după pandemie și a războiului din Ucraina.

În luna decembrie 2022, rata anuală a inflației a fost cu 16,4 procente mai mare decât cea înregistrată în decembrie 2021.

Zahărul a înregistrat cele mai ridicate prețuri

Datele arată că cele mai mari scumpiri în ceea ce privește produsele alimentare au fost înregistrate de zahăr. Prețul acestuia a crescut cu 63% din decembrie 2021 până în decembrie 2022.

Pe locul doi avem untul, care din decembrie 2021 până în decembrie 2022 a crescu cu 45%, urmat de ulei, care a înregistrat o creștere de 37% în aceeași perioadă

Sursa: Ziarul National 

Articolul Viața în România se scumpește în fiecare zi – Cât costă coșul de cumpărături în București apare prima dată în Informația Liberă.

Fostul luptător de K1 spune că plățile cash aduc benificii micilor afaceri și acuză băncile că fac comisioane pe seama românilor.

Diferenţa între plata cash şi cea cu cardul

Daniel Ghiță a realizat un experiment plecând de la plata unui produs în valoare de 50 de euro. Diferenţele între achitarea cu cardul bancar şi cash sunt următoarele, conform deputatului PSD:

„De ce vor bancile sa se treaca la banii digitali? De ce se faciliteaza tot mai mult platile digitale? De ce să plătești cu numerar peste tot în loc de card bancar?

Ganditi-va la acest exemplu cu o bancnota de 50 de euro care va circula in economie.

– Am o bancnotă de 50 de euro în buzunar și o voi duce la un restaurant și îmi voi plăti cina cu ea.

– Proprietarul restaurantului folosește acești 50 de euro pentru a-și plăti factura la spălătoria auto.

– Proprietarul spălătoriei auto plătește pentru tunsoare la frizerul său.

– Frizerul folosește acești 50 de euro pentru a face cumparaturile la piata.

După un număr nelimitat de plăți, bancnota de 50 de euro rămâne tot o bancnota de 50, și-a îndeplinit scopul pentru toți cei care l-au folosit ca mijloc plată.

Iar banca nu interfereaza si nu castiga nimic din asta.

DAR CE SE INTAMPLA DACA?

– DACĂ merg la un restaurant chiar acum și plătesc digital cu cardul bancar

– costul plății mele digitale, care este facturat de proprietarului restaurantului, inclusiv costurile de tranzacție în procente, este în medie de 2,5%, ceea ce inseamna 1,25 EUR pentru fiecare tranzacție de plată ulterioară.

(Aceasta înseamnă că fiecare tranzactie de plata costă 1,25 EUR)

– același cost se aplică atunci când proprietarul restaurantului își plătește factura digital la spălătoria auto,

– plățile proprietarului spălătoriei auto la coafor,

– si urmatoarele plati etc.

Așadar, după primele 36 de tranzacții, din acei 50 € au mai rămas doar 5 €, iar restul de 45 € au devenit proprietatea băncii… Mulțumim tuturor tranzacțiilor și taxelor digitale!

În plus, costul unui card de debit este în medie de 2,25 EUR pe lună, așa că 50 EUR după o lună de economisire valorează doar 47,75 EUR.

Acum ganditi-va la miliarde de oameni si miliarde de tranzactii. Bancile sunt cele mai bune exemple ca se pot face bani din nimic! Si totodata provoaca un rau imens, pentru ca scot banii din circuit si apare inflatia.

Daca nu sunt bani in circulatie, eu voi romane cu bunurile si serviciile mele neprestate, si tu de asemenea. Pentru ca nu exista mijlocul(banul) care sa faca aceste schimburi.

Asadar sa folosim cat mai mult cash! Sa cumparam cat mai mult cu putinta de la cunoscuti, prieteni, vecini, tarani.

Sa facem schimb de servicii. Cash IS KING!„, scrie Ghiță pe Facebook.

Sursa: Ziarul National 

Articolul Daniel Ghiţă a declarat război plăţilor cu cardul bancar. De ce i-a îndemnat pe români să achite numai cash apare prima dată în Informația Liberă.

De unde această creştere? În cea mai mare parte, de la datoria privată, pentru că datoria externă publică a scăzut, chiar dacă puţin, de la 58,8 mld. euro, la 58,4 mld. euro.

Un deficit de 25,340 miliarde euro

În perioada ianuarie – noiembrie 2022, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 25,340 miliarde euro, comparativ cu 15 666 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2021.

În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 8,595 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 2,415 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 4,252 miliarde euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro.

Nerezidenţii au investit mai mult

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 10,296 miliarde euro (comparativ cu 8,021 miliarde euro în perioada ianuarie – noiembrie 2021), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 7,308 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2,988 miliarde euro.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2022 a fost de 78,8%, comparativ cu 79,4% la 31 decembrie 2021.

Sursa: Andrei Ștefan / Ziarul National 

Articolul România, tot „mai vândută” străinilor: datoria externă a crescut cu 7 miliarde de euro apare prima dată în Informația Liberă.

Un nivel mai mare al dobânzii a fost înregistrat 2010, când aceasta a fost stabilită la 7%.

La prima şedinţă din acest an, în 11 ianuarie, BNR a majorat dobânda de politică monetară la 2%, de la 1,75%, pe 10 februarie aceasta a fost mărită la 2,50%, iar pe 6 aprilie a urcat la 3%. Banca centrală a majorat apoi dobânda cheie pe 11 mai la 3,75%, iar pe 7 iulie a decis o nouă creştere, până la 4,75%, fiind, de altfel, şi cea mai mare majorare operată în cadrul unei şedinţe a Consiliului de Administraţie a Băncii. La şedinţa 8 august dobânda a urcat la 5,50%, la 6 octombrie la 6,25% şi la 9 noiembrie a ajuns la 6,75%.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, a explicat, la începutul anului, pentru AGERPRES, că instituţia încearcă să ancoreze aşteptările inflaţioniste, prin majorarea dobânzii de politică monetară, şi să tempereze creşterea de preţuri la celelalte componente, în condiţiile în care peste 70% din componenta indicelui de inflaţie este determinată de preţurile la energie.

„Din păcate preţurile la energie au continuat să crească şi în luna decembrie a anului trecut deşi speram cu toţii să se simtă mai consistent plafonarea. Vedem că indicii de creştere sunt în continuare mari pentru energie şi gaze şi cum în indicele total al inflaţiei, de 8,2%, 70% din pondere vine din preţul la energie. La o pondere aşa de mare politica monetară a băncii centrale are un impact redus. Deci dacă observăm restul indicelui, ce rămâne din 70%, suntem cumva într-un anumit control. Importat este ca prin deciziile de politică monetară să putem ancora aşteptările şi menţinem această creştere relativă a preţurilor pe cealaltă componentă. Şi aşteptăm să vedem alte măsuri care pot influenţa preţurile la energie”, a declarat la acea dată Dan Suciu.

El a spus că deja se văd efectele de runda a doua ale creşterii preţurilor la energie şi BNR încearcă să le tempereze.

Întrebat cum ar răspunde banca centrală celor care ar putea spune că instituţia a ratat ţinta de inflaţie, Suciu a precizat că situaţia nu este una specifică României, iar creşterea nu putea fi temperată prin instrumentele de care dispune banca centrală.

„Toate băncile centrale din lume au ratat ţintele de inflaţie în contextul în care preţul la energie a crescut. Nu ştiu dacă există bănci centrale care au păstrat vreo ţintă. Avem o creştere a inflaţiei care vine din exterior, asupra căreia banca centrală nu are nicio capacitate de a acţiona, şi altă componentă care vine din energie, asupra căreia are un impact relativ redus. Cine spune aşa nu înţelege cum funcţionează politica monetară”, a mai spus reprezentantul BNR.

„Băncile au sărit calul”, iar Robor-ul la trei luni a urcat la 8,21%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a avut, de asemenea, o evoluţie spectaculoasă în acest an. Pe 3 ianuarie 2022 indicele se situa la 3,02%, iar pe 4 ianuarie cobora chiar a 3,01%. După această dată indicele a avut o evoluţie ascendentă până la nivelul de 8,21%, înregistrat pe 26 şi 27 octombrie, reprezentând o creştere de 172,75%.

La jumătatea anului, pe 9 august, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a a avut o primă reacţie cu privire la evoluţia acestui indicator, care urcase cu mult mai repede comparativ cu dobânda de politică monetară.

„Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 – 5 luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat este nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme”, a spus Mugur Isărescu.

El a explicat că şi pe pieţele valutare se întâmplă acest lucru, dar şi pe pieţele monetare sau la bursă. Guvernatorul a declarat că a fost vorba despre un overshoot.

„A fost clar tendinţa băncilor şi a traderilor, a celor care acţionează pe piaţa monetară la termen, să privească pesimist viitorul. Trec la al doilea motiv sau al doilea lucru care ne ajută să înţelegem. Păi nu e vorba de dobânzile overnight, o săptămână, o lună. Nu. E vorba despre dobânzi la 3 luni / 6 luni. Aşa au văzut băncile viitorul. O inflaţie mai mare, chiar mult mai mare, foarte greu de stăvilit, nu, şi în consecinţă…cotaţiile au fost cu mult peste rata de poltică monetară şi coridorul nostru. Dar întreb aşa. Vă întreb pe dumneavoastră: cine a avut o privire mai optimistă privind viitorul legat de inflaţie, nu numai la noi, în general în lume, şi legat de ratele de dobândă. Eu personal, ca să nu vorbesc numai în numele Consiliului de administraţie, şi noi avem discuţii legate de ROBOR. Trebuie să recunosc, condiţiile de lichiditate probabil că au împins băncile să iasă dintr-o anumită limită, nu, să sară calul cum am spus cu ROBOR-ul. Am înăsprit condiţiile de lichiditate, nu de acum, ci de mai multă vreme, pe un motiv foarte clar, să determinăm băncile să împingă în sus mult mai rapid ratele de dobândă la depozite. Pentru că şi acolo e vorba tot de români şi aceia chiar pierd. Sunt 10 – 12 milioane de români care au economisiri. Unele mai mari, altele mai mici. Nu? Cu dobânzi real negative, puternic real negative şi cu inflaţie în creştere aceştia chiar pierd”, a afirmat Mugur Isărescu.

Sursa: stiripesurse.ro

Articolul An de coșmar pentru românii cu credite! BNR a triplat dobânda cheie în numai 12 luni de zile! apare prima dată în Informația Liberă.

Articolul Europarlamentarul Cristian Terheș: Boicotul are efect. Raiffeisen Bank International și-a închis contul pe Twitter apare prima dată în Informația Liberă.

Articolul Klaus Iohannis a promulgat o lege ce va afecta multe buzunare – Românii, şi mai nervoşi! apare prima dată în Informația Liberă.

Motiv pentru care comercianții sunt cu ochii pe clienții lor. Însă, de multe ori nu pot preveni furturile, prin urmare au introdus sisteme antifurt.

Comercianții se tem de furturi

Un bărbat a publicat o fotografie cu un pachet de unt, protejat de o capsulă antifurt. Produs se regăsea într-un supermaket din Cluj Napoca.

„Cum îți dai seama că situația e super nasoală. La Carrefour untul, untul!, e protejat în capsule antifurt”, a scris bărbatul pe pagina sa de Facebook.

Imaginile au fost postate în mediul online unde au devenit virale și au stârnit revoltă. Angajații cunoscutului lanț de hipermarketuri au recurs la acest gest pentru că alimentele au devenit cele mai furate produse în ultima vreme.

Potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Statistică, prețurile la unt în anul 2022 au crescut cu peste 40% față de anul precedent.

Sursa: Ziarul National 

Articolul Untul a ajuns „produs de lux”! Un supermarket din România i-a montat sistem antifurt apare prima dată în Informația Liberă.

E oficial: Raiffeisen Bank România are probleme cu banii. A anunțat că nu a mai virat pe 15.12.2022 salariile în conturile oamenilor!

Articolul Raiffeisen Bank România are probleme cu banii : A anunțat că nu a mai virat pe 15.12.2022 salariile în conturile oamenilor! apare prima dată în Informația Liberă.