Germania alege duminică noua componență a celui de-al 20-lea Bundestag, Parlamentul federal al țării. Peste 60 de milioane de alegători sunt așteptați la urne pentru a vota viitorul cancelar al Germaniei, care o va succede pe Angela Merkel. Principalii candidați care se luptă pentru poziția de viitor șef al guvernului federal de al Berlin sunt Olaf Scholz (social-democrați), Annalena Baerbock (Verzi) și Armin Laschet (creștin-democrați). Miza acestor alegeri nu vizează doar Germania, ci și Europa, pentru că în joc este direcția în care o va lua Uniunea Europeană cu un nou lider al celei mai puternice economii a blocului comunitar.
În ultimele săptămâni, majoritatea sondajelor de opinie au acordat social-democraților (SPD) un avans electoral în fața creștin-democraților (CDU-CSU), partidul din care face parte și Angela Merkel. La distanță considerabilă, pe locul trei, s-a clasat Partidul Verzilor. Indiferent de partidul care se va clasa pe pirmul loc în preferințele electoratului german, niciuna din formațiunile politice prezente în cursă nu va obține majoritatea calificată. Prin urmare, viitorul guvern al Germaniei va fi format tot dintr-o coaliție, care va fi negociată după alegeri.
Totodată, alegerile germane punctează și câteva premiere. Este primul scrutin de la înființarea în 1949 a Republicii Federale Germania când un cancelar în funcție nu mai candidează. Acest lucru coincide cu o altă premieră, care constă în faptul că, pentru prima oară în 72 de ani, niciun partid nu depășește 30% în sondajele de opinie înainte de vot, după cum notează Financial Times.
Totodată, schimbările climatice au devenit una din principalele teme de campanie, mai ales din cauza inundațiilor care au lovit vestul țării în urmă cu două luni, scriu jurnaliștii de la Deutsche Welle.
Pentru ce votează germanii pe 26 septembrie 2021?
60,4 milioane de alegători germani eligibili, cu vârsta peste 18 ani, dintre care aproximativ 2,8 milioane de alegători care votează pentru prima dată, aleg duminică componența noului parlament federal, Bundestag. Deși votul în persoană are loc în ziua de 26 septembrie, votul prin corespondență a început deja, după cum notează BBC News.
Bundestagul este format din 598 de deputați, jumătate (299) aleși prin vot majoritar uninominal în circumscripții și jumătate (299) prin vot proporțional de listă la nivelul fiecărui land. Pe ansamblu, reprezentarea este proporțională, fiind dată de totalul procentelor obținute de partide la nivel național în urma votului pe listă.
Pentru a intra în parlamentul federal, un partid politic sau o alianță politică trebuie să întrunească minim 5% din voturi la nivel național sau minim trei mandate la votul uninominal. Conform arhivelor organizației internaționale Uniunea Interparlamentară, aceasta din urmă condiție a fost întrunită o singură dată, în 1994, de Partidul Socialismului Democratic (PDS), fostul partid comunist din Germania de est, care în 2007 a devenit partidul de extremă Linke. Atunci, formațiunea nu a depășit 5% din voturi, însă a reușit să obțină patru mandate prin vot direct uninominal și a reușit să intre ca formațiune politică în Bundestag.
Numărul de 598 de mandate este unul minim, la care se pot adăuga mandate suplimentare dacă structura votului național nu este reprezentată de acest prag minim. De altfel, actualul Bundestag, care a fost ales în 2017, numără 709 deputați, cu 111 mandate suplimentare, fiind astfel cel mai numeros legislativ din lume ales prin vot democratic.
Nu vom cunoaște numele viitorului cancelar al Germaniei după încheierea votului
Chiar dacă în seara de duminică se va cunoaște ce partid a câștigat alegerile, componența următorului guvern federal al Germaniei va fi cunoscută numai după ce câștigătorul va fi capabil să formeze o majoritate absolută în viitorul parlament alături de unul sau mai multe partide politice. Cu alte cuvinte, numele următorului cancelar nu va fi cunoscut cu precizie în seara alegerilor, după închiderea urnelor de vot, deși rezultatul va putea sugera cineva îi va fi succesul actualului cancelar Angela Merkel.
De obicei, partidul de coaliție cu cele mai multe locuri este și cel care dă cancelarul. Însă constituirea coaliției de guvernare va necesita timp, deoarece partidele politice trebuie să cadă de acord asupra unor puncte comune în ceea ce privește planul de guvernare și numirile noii componențe guvernamentale.
După încheierea unui acord de coaliție, membrii parlamentului nou ales vor vota pentru aprobarea noului cancelar.
Este așteptat ca negocierile pentru formarea coaliției să se deruleze pe tot parcursul perioadei care a mai rămas până la sfârșitul anului. Un exemplu care întărește această ipoteză este formarea ultimului guvern Merkel. După alegerile din 24 septembrie 2017, negocierile pentru formarea acestuia au continuat până în luna martie 2018, timp de aproximativ șase luni. De asemenea, în 2013, a fost nevoie de aproape trei luni pentru a forma un guvern.
Principalii competitori electorali
Alegerile desfășurate în era Merkel, care se încheie după acest scrutin, nu a oferit momente surprinzătoare, însă competiția din ultimele luni s-a accentuat foarte mult între cei trei candidați care se luptă pentru fotoliul de cancelar.
Conform ultimelor sondaje de opinie de dinainte de vot, pe primul loc în preferințele electoratului german se clasează social-democrații (SPD), urmați de creștin-democrații (CDU/CSU) lui Merkel, iar pe locul al treilea, partidul Verzilor, potrivit The Guardian.
Alianța CDU-CSU
Uniunea Creștin Democrată (CDU), partidul politic al Angelei Merkel, a dominat politica germană în ultimele decenii, alături de aliații din Bavaria, Uniunea Socială Creștină (CSU). Liderul CDU, Armin Laschet, în vârstă de 60 de ani, considerat inițial de o parte din societatea germană drept succesorul natural al cancelarului Merkel, s-a străduit să cucerească alegătorii germanii, mai ales după ce a fost surprins râzând în timpul unei vizite într-un oraș afectat de inundații în luna iulie. Chiar dacă liderul formațiunii CSU, Markus Söder, este mult mai popular, s-a considerat ca viitorul succesor al cancelarului Angela Merkel să fie tot un membru al CDU. Numai că Armin Laschet a ajuns acum să conducă un partid care are în sondaje un scor electoral la jumătate față de cel pe care îl avea în urmă cu aproape 10 ani. De asemenea, o parte importantă din partid îl consideră deja învins.
Sursa: Digi24
