„Grupul de experți” care a respins carantinarea Bucureștiului și a județului Ilfov și a decis păstrarea școlilor deschise în pandemie nu este o „autoritate publică”. Cel puțin asta susține Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și, în același timp, președinte al acelui grup de experți, într-un document transmis PressOne.
Nefiind o autoritate publică, susține Arafat, Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor (GTS) nu se supune legii privind liberul acces la informațiile de interes public.
Cu alte cuvinte, șeful DSU susține că publicul nu este îndreptățit să afle cum se iau deciziile în cadrul Grupului și nici care sunt criteriile științifice de care ține cont Grupul, atunci când deliberează.
În ultima lună, cel puțin două măsuri impuse de premierul Florin Cîțu au fost bazate pe deciziile acestui Grup: respingerea carantinării Bucureștiului și a județului Ilfov, solicitată de chiar Institutul Național pentru Sănătate Publică, și păstrarea școlilor deschise, chiar și după ce incidența bolii sărea de 6 la mie în localitate.
Ambele decizii au fost anunțate românilor fără nicio explicație. În cel puțin un caz – cel cu menținerea școlilor deschise – decizia a fost anulată trei săptămâni mai târziu. Tot fără nicio explicație.
Suveica deciziilor
Deciziile și măsurile de restricție impuse în pandemie ajung să fie adoptate printr-un traseu administrativ încâlcit, o suveică a responsabilității, care se pierde între Comitete și Grupuri de angajați ai ministerelor și instituțiilor subordonate Guvernului.
În această suveică, Grupul tehnico-științific reprezintă vocea experților, adică are rolul de a da greutate și argumentație teoretică deciziilor și măsurilor adoptate. Potrivit legii, Grupul ar trebui să fie constituit din experți, specialiști, cadre didactice sau cercetători. În realitate, însă, din Grup fac parte și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, STS, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Transporturilor.
De pildă, în 29 septembrie, Grupul a fost cel care a decis că școlile nu vor fi închise după depășirea indicelui de 6 la mie.
Apoi, decizia Grupului a fost transmisă mai departe Consiliului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) sub formă de propunere.
Iar CNSU a abilitat Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, printr-o hotărâre semnată de premierul Florin Cîțu, să implementeze propunerea Grupului.
PressOne a scris la finalul săptămânii trecute că, încă de la adoptarea acelei decizii, trei instituții cu rol decisiv în gestionarea pandemiei de COVID-19 au făcut zid în jurul conținutului dezbaterilor și argumentelor de la ședința în care grupul de experți a adoptat decizia. Cele trei instituții sunt: Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Ministerul Educației.
Grupul experților nu e o „autoritate” publică
PressOne a purtat de atunci o corespondență intensă cu MAI și DSU pentru a obține procesele verbale ale ședințelor Grupului tehnico-științific, adică documentele care consemnează cine a participat la ședințe, ce propuneri s-au dezbătut, cine le-a făcut, ce argumente științifice au fost aduse și cum a fost luată decizia.
Într-un final, MAI și DSU au concluzionat că singurul care poate furniza aceste informații este chiar Grupul tehnico-științific, al cărui președinte este Raed Arafat. Iar Raed Arafat a transmis PressOne un document din care rezultă că Grupul tehnico-științific nu are statutul de autoritate sau instituție publică și deci nu se supune legii care impune accesul liber al publicului la documentele create de acestea.
Cu alte cuvinte, Raed Arafat transmite că publicul din România nu va avea niciodată acces la procesul decizional al Grupului tehnico-științific și documentele emise de acesta, ele nefiind, în accepțiunea sa, produse de o „autoritate sau instituție publică”.
Am contactat-o pe Diana-Olivia Hătneanu, avocat specializat în drepturile omului. În opinia acesteia, chiar dacă Grupul tehnico-științific nu este o autoritate de sine stătătoare, el este alcătuit din angajați ai altor instituții publice.
„O instituție publică care își trimite reprezentantul într-o astfel de structură nu poate spune că acesta a acționat independent și activitatea lui nu este parte din activitatea instituției”, a arătat Diana Hătneanu pentru PressOne.
Cum se întâmplă lucrurile în alte țări
În Marea Britanie, organismul care îndeplinește rolul Grupului tehnico-științific este SAGE (Scientific Advisory Group for Emergencies), prezidat de regulă de Consilierul Științific șef al Marii Britanii. Componența SAGE este diferită, în funcție de problemele pe care le discută. Însă minutele ședințelor acesteia sunt publice. Și, în plus, toate studiile științifice care stau la baza deciziilor sunt publice, pe o secțiune din site-ul guvernului britanic, alocată SAGE.
Puteți consulta AICI ce a dezbătut SAGE în luna octombrie a anului 2021, studiile științifice pe baza cărora s-au luat deciziile și argumentația propunerilor.
În Slovenia, componența Grupului este publică, afișată pe site-ul guvernului, și din acesta nu fac parte decât cadre medicale și universitare. Potrivit jurnalistei Taja Topolovek, însă, în Slovenia deciziile privind gestionarea pandemiei sunt luate de guvern pe linie politică și de multe ori experții din Grup critică aceste decizii.
În Olanda există, de asemenea, un astfel de grup alcătuit din profesioniști ai sistemului medical care consiliază guvernul și Ministerul Sănătății. Discuțiile și dezbaterile dintre aceștia nu sunt publice, dar sunt supuse chestionării din partea parlamentarilor.
În fine, în Grecia deciziile referitoare la pandemie sunt luate de către guvern, care se sfătuiește, cel puțin teoretic, cu un grup de experți epidemiologi, care analizează datele referitoare la pandemie pentru regiuni și orașe, iar apoi fac recomandări – pe care politicienii nu sunt obligați să le implementeze. Minutele ședințelor nu sunt publice, în ciuda mai multor solicitări în acest sens venite din partea Opoziției.
Sursa: PressOne
