Adevărul despre Octavian P. Jurma, apostolul lockdown-ului în România: Nu este epidemiolog, nici medic cu drept de practică și nici cercetător științific!

Necunoscut până în urmă cu un an nu doar publicului din țară, dar și celui din propriu-i oraș, timișoreanul Octavian P. Jurma a ajuns, exclusiv datorită pandemiei, o vedetă mediatică. Pentru a vă convinge de prima parte, cea cu anonimatul, nu trebuie să ne credeți pe cuvânt, ci doar să dați un search pe Google cu numele Octavian Jurma, menționând la intervalul temporal că vă interesează rezultatele indexate până în 10 martie 2020.

Până verificați dumneavoastră chestiunea asta, noi vă spunem că predicțiile și statisticile având ca subiect coronavirusul postate de domnul Jurma pe paginile sale de Facebook – are trei: “Octavian P Jurma”, cea mai folosită, “Dr. Octavian P. Jurma” și “Octavian Jurma (Tavi)” – au început să fie preluate și rostogolite în mass-media încă din vara trecută. Apoi, treptat, aproape nici o emisiune radio-tv ce dezbate tema Covid 19 și aproape nici un articol de presă axat pe evoluția pandemiei nu l-au ratat pe propovăduitorul carantinei totale, Octavian Jurma. Nu mai vorbim de spațiul virtual, în care guru Jurma prevestește Apocalipsa în fiecare postare.

Geografie pe genunchi

În ceea ce ne privește, ascensiunea mediatică a concitadinului nostru nu ar fi intrat în atenția noastră, dacă nu am fi citit un articol publicat sâmbătă de ziarul “Libertatea”, în care scria așa: “Medicul (n.r. Octavian Jurma) este de părere că ar fi trebuit impusă o carantină la nivelul întregului județ. <<Eu am preferat carantina la nivel de județ, astfel încât să izolăm tot și unul din exemple, m-am uitat pe incidența pe localități, nu s-au carantinat toate comunele periurbane. Sânmihaiu, care este și cel mai apropiat de oraș, are acum rata de infectare peste 9>>, mai spune epidemiologul”.

Fragmentul subliniat ne-a făcut să percutăm rapid: de când este Sânmihaiu Român cea mai apropiată comună de Timișoara?! Orice timișorean știe că această afirmație este o minciună, Sânmihaiu Român fiind, dimpotrivă, cea mai îndepărtată comună periurbană față de capitala Vestului! Cine nu crede poate căuta rapid pe Google Maps și va afla că Sânmihaiu Român se află la 11,9 km de oraș, în timp ce celelalte comune periurbane sunt poziționate astfel: Dumbrăvița – 6,9 km, Giroc – 7,2 km, Ghiroda – 9,4 km, Moșnița Nouă – 9,9 km, Săcălaz – 10,8 km, Șag – 11,8 km.

Predicții bazate pe minciuni!?

Ca atare, singura explicație pentru care Octavian Jurma a strecurat această minciună în declarațiile făcute reporterilor este aceea că îl ajuta în argumentația sa privind necesitatea carantinării întregului județ Timiș, nu doar a Timișoarei și a câtorva comune periurbane. Bine, omul este unul dintre cei mai vehemenți apostoli ai carantinării întregii țări, dar pe moment s-ar fi mulțumit și cu un lockdown doar la nivelul județului Timiș.
Să ne înțelegem: nu suntem în măsură să ne pronunțăm asupra justeții sau injusteții aplicării carantinei, nu acesta este subiectul, noi contestăm doar utilizarea informațiilor false în argumentarea necesității carantinei.

De toate pentru toți

Așa cum spuneam, faza cu Sânmihaiu Român ne-a trezit brusc atenția și am început să căutăm mai multe date despre “epidemiologul” – așa era prezentat în “Libertatea”, dar nu numai – Octavian Jurma. Prezentat sub mai multe titulaturi în mass-media – medic, medic epidemiolog, cercetător, om de știință -, Octavian Jurma nu pare nici el decis ce etichetă i se potrivește. Pe paginile de Facebook se prezintă drept “om de știință”, pe contul de patreon.com apare drept o persoană care “face cercetări privind conducerea și dinamica psiho-socială”, în timp ce, pe profilul profesional de LinkedIn, domnul Jurma îi anunță pe cei interesați că asigură “servicii de coaching (antrenorat – n.r.) pentru directori executivi, consultanță de marketing, consultanță de management, consultanță medicală, consultanță politică, cercetare, oratorie, planificare strategică, negociere și dezvoltarea leadershipului (n.r. – conducere)”.

Completări doar pe Facebook, mass-media nu se încurcă în detalii

Așadar, din start, în nici una dintre variante, Octavian Jurma nu-și asumă calitatea de medic epidemiolog. Atunci de unde și până unde “epidemiologul Octavian Jurma face și drege” în toată mass-media?! Realizând că, până la urmă, cineva va sesiza impostura din această sintagmă – bine, pe Facebook, omul a și fost întrebat de unii interlocutori de când este epidemiolog -, domnul Jurma și-a completat prezentarea de pe pagina de Facebook cea mai utilizată, “Octavian P Jurma”.

Redăm aici explicațiile (sublinierile ne aparțin): “Update: pentru că în ultima vreme am apărut mai des la televiziuni și în presă și am fost numit în diverse moduri e important să precizez că: – sunt medic doctor: am absolvit Universitatea de Medicină cu titlul de Medic Doctor (M.D.) dar nu sunt clinician sau medic de laborator; – am studii postuniversitare cu un premiu 1 pentru excelență și multiple studii publicate în neuroștiințe și biologie moleculară în SUA, deci sunt cercetător în sensul minim al definiției termenului din dicționar (DEX) – „1. Adj. Care cercetează. 2. S. m. și f. Persoană care se ocupă cu cercetarea în domeniul științei sau al tehnicii; om de știință” – dar nu sunt „cercetător științific” în sensul administrativ al cuvântului; – studiez pandemia dar nu sunt epidemiolog și nici expert în sănătate publică; – folosesc metode statistice și algoritmice că sa studiez pandemia dar nu sunt bio-statistician și am predat 2 ani ca asistent universitar în SUA dar nu sunt profesor; – de fapt nu am nici o specializare medicală formală și nici un titlu academic sau administrativ în România pentru că nu m-a interesat revenirea în sistemul românesc după experiența americană. Cel mai corect titlu care nu poate fi contestat datorită experienței mele profesionale este cel de <<medic și/sau cercetător>>. Se poate argumenta că după atâția ani nici unul din acestea nu mai au valoare dar asta nu schimbă faptul că în perioada în care m-am format am atins un nivel de excelență egal cu elita mondială a celor de vârsta mea din domeniu”.
Precizările de ultimă oră de pe Facebook n-au produs nici o tresărire în mass-media, care o dă înainte cu “epidemiologul/medicul/cercetătorul” Octavian Jurma…

Variante la alegere pentru anii de facultate

Și acum să le luăm pe rând. Octavian Jurma a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul UMFT, însă nu reușește să se pună de acord cu sine însuși în ceea ce privește perioada studiilor. Astfel, în prezentarea de pe Facebook, omul scrie așa: “1989 – admis student pe bază de examen la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara – UMFT (…) 1994 – Absolvent cu titlul de M.D. la Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara, România”. Din start, ceva nu pușcă: la Medicină se fac șase ani, nu doar 5. Pentru un tip atent la acuratețea datelor, așa cum se pretinde domnul Jurma, încurcarea anilor de studii este penibilă. De altfel, în CV-ul său de pe www.linkedin.com, apare altă perioadă, probabil cea adevărată: 1987-1993.

Medic doar pe diploma de licență, nu și în viața reală

Așa cum corect precizează în update-ul de pe Facebook, Octavian Jurma nu este medic clinician – adică nu are drept de liberă practică, nu a avut niciodată vreun pacient -, ci este “medic doctor” doar pe hârtia numită diplomă de licență, obținută în urma absolvirii Facultății de Medicină. Bun, atunci de ce, de aproape un an încoace, mass-media îl prezintă pe Octavian Jurma drept “medic”, în condițiile în care 99 la sută din populația României înțelege că un medic este omul care consultă pacienți și prescrie tratamente, nu doar simplul absolvent de Medicină? Păi așa, de ce nu a fost prezentat drept “medic” și pesedistul Cătălin Rădulescu, fostul deputat care s-a ales cu apelativul “Mitralieră”, fiindcă și el este absolvent al Facultății de Medicină a UMFT? Sau un alt exemplu, din alt domeniu: Cornel Dinu a absolvit și Facultatea de Drept, dar în lumea fotbalului i se spunea “Procurorul” între ghilimele, nu fără, că omul nu susținea că e jurist, ci fotbalist și, mai apoi, antrenor.

Una peste alta, există o grămadă de absolvenți de Medicină în țara asta, care, de voie, de nevoie, au recurs la o reconversie profesională, dar aceștia nici nu se consideră medici și nici nu sunt numiți așa. Cu excepția lui Octavian Jurma.

Reclama e sufletul comerțului, dar nici chiar așa…

Trecem mai departe. Pe pagina principală de LinkedIn, acolo unde fiecare scrie ce facultate a terminat, la Octavian Jurma apare doar University of Southern California, deși acolo a făcut doar studiile postuniversitare, nu și pe cele universitare, de la UMFT. Cu alte cuvinte, la o primă vedere, cine citește doar prezentarea sumară înțelege că Jurma a făcut facultatea în SUA, ceea ce este fals. Din nou, pentru un profesionist în interpretarea datelor, așa cum se pretinde domnul Jurma, camuflarea adevărului în această manieră pune sub semnul întrebării și acuratețea informațiilor având ca subiect evoluția pandemiei, pe care le servește publicului de un an încoace.

Multiplele premii sunt unul singur

Octavian Jurma se laudă, în update, “cu un premiu 1 pentru excelență și multiple studii publicate în neuroștiințe și biologie moleculară în SUA”, iar puțin mai jos, în prezentarea inițială de tip CV, omul vorbește despre “multiple articole și premii dintre care cel mai prestigios este <<Premiul Walter R. Nicolai Prize (Premiul I) pentru rezultate excepționale în cercetarea în domeniul Gerontologiei Biomedicale>> care mă certifica drept unul din cei mai valoroși tineri cercetători din lume în acest domeniu”.

Dacă pe pagina de Facebook, domnul Jurma oscilează între acel premiu întâi și “multiple” premii, în CV-ul de pe pagina de LinkedIn, dumnealui pare să se fi decis: la rubrica “Honor & Award” este menționat unul singur, cel din 1996, “Walter R. Nicolai Prize”…

Atât de multe articole, încât le poți număra pe degetele unei singure mâini. Plus unul

În ceea ce privește “multiplele articole/studii”, nu știm ce ordin de mărime are în vedere Octavian Jurma când se referă la “multiple”, dar noi putem să dezvăluim cifra exactă: 6. Mai precis, în cea mai importantă sursă de documentare științifică la nivel mondial, baza de date Web of Science, Octavian Jurma apare menționat cu șase articole “in extensor” și un rezumat de o pagină, un așa numit “meeting abstract” (pentru acuratețe, precizăm că aceste articole apar și pe pagina de LinkedIn a domnului Jurma). Două articole au fost publicate în 1996, trei în 1997, unul în 2000 și doar la unul singur apare Octavian Jurma ca prim autor. Așadar, întreaga cercetare științifică făcută vreodată de domnul Jurma s-a rezumat la perioada studiilor postuniversitare din SUA, cariera de cercetător științific a timișoreanului încheindu-se în urmă cu peste 20 de ani.

Lauda de sine nu miroase a bine

În ceea ce privește concluzia trasă de Octavian Jurma, cum că acel premiu din 1996 îl certifica drept unul dintre cei mai valoroși tineri cercetători din lume în acel domeniu, la momentul respectiv, nu ne putem permite să contestăm în vreun fel această laudă de sine. Putem doar să amintim că, în cercetarea științifică, contează și cât ești de apreciat de ceilalți cercetători, nu doar de tine însuți. Iar aprecierea se reflectă și în numărul de citări ale articolelor tale de către alți autori, or, la acest capitol, “multiplele articole” ale domnului Jurma nu par să fi dat pe nimeni pe spate. Astfel, în ordinea cronologică a anilor în care au fost publicate, numărul de citări la fiecare articol a fost: 4, 22, 57, 22, 20, 216. Adică, în afara articolului din 2000, care a reușit să strângă peste 200 de citări, restul articolelor la care a contribuit și “unul dintre cei mai valoroși tineri cercetători din lume în acel domeniu” au cam trecut nebăgate în seamă… Și, apropo de valoarea din urmă cu 25 de ani a lui Octavian Jurma, tot în lumea fotbalului, există o vorbă pentru cazuri asemănătoare: “S-a născut talent și va muri speranță”…

Cercetător… neștiințific

Foarte interesantă este și interpretarea de către Octavian Jurma a definiției cuvântului “cercetător”, omul recunoscând că nu (mai) este cercetător științific “în sensul administrativ al cuvântului”. Sincer, n-am știut că există și un sens administrativ al acestui termen, dar omul cât trăiește învață… Nu știm câți cercetători neștiințifici există în lume, dar știm sigur că unul dintre ei trăiește în România și, pe baza expertizei conferite de cercetarea sa neștiințifică, cere sus și tare carantinarea întregii țări.

Statistici făcute din pasiune, nu pe baza vreunei calificări profesionale

Mergem mai departe. Octavian Jurma spune că studiază pandemia, dar că nu este epidemiolog și nici expert în sănătate publică, precum și că folosește metode statistice și algoritmice că să studieze pandemia dar că nu este bio-statistician. Cu alte cuvinte, predicțiile și statisticile având ca subiect pandemia reprezintă, de fapt, un hobby al lui Jurma, omul nu are nici o calificare profesională în acest sens. Bun, poate ne aflăm în prezența unui autodidact, tot ce-i posibil, doar că acest lucru trebuia să fie comunicat de la bun început românilor, să ni se spună că cel care prevestește Apocalipsa în absența carantinei naționale este un tip pasionat de statistici, nicidecum un medic (epidemiolog sau de altă specialitate), biostatistician sau cercetător.

Cei șase care au speriat Vestul

La începutul lunii trecute, în 4 februarie, Dominic Fritz și echipa sa de comunicare inundau spațiul virtual cu un anunț intitulat: “Șase profesioniști, reprezentanții primarului în consiliile de administrație ale spitalelor din subordinea consiliului local”. Printre cei “șase medici, cu o reputație profesională și etică impecabilă”, cărora primarul Fritz le mulțumea că au acceptat provocările, se număra și nimeni altul decât Octavian Jurma. Dar să-l cităm în continuare pe Dominic Fritz (sublinierile ne aparțin): “Prioritatea mea este profesionalizarea administrației publice și obiectivul este ca Timișoara să fie un exemplu. Doar așa putem să oferim serviciile de calitate de care timișorenii au nevoie, cu oameni pricepuți la locurile potrivite. Un criteriu în numirea lor a fost și faptul că nu lucrează în spitalele în care vor fi membri în consilii de administrație. Așa nu doar evităm conflicte de interese, ci și contribuim la o strategie mai coerentă și mai colaborativă pentru infrastructura medicală la Timișoara. Spitalele – și administrația în general – nu pot fi sinecuri pentru politicieni fără nici o legătură cu domeniul de care se ocupă. Lipsa de viziune, de prioritizare a investițiilor, politizarea au produs tragedii precum cea de la Matei Balș. A venit timpul ca profesioniștii să fie la conducere”.

Sinecuri pentru politicienii inițiați

Un scurt comentariu pe text nu are cum să strice, așa că remarcăm subtilitatea exprimării: din sintagma “nu pot fi sinecuri pentru politicieni fără nici o legătură cu domeniul de care se ocupă” înțelegem că, per a contrario, “pot fi sinecuri pentru politicieni CU legătură cu domeniul de care se ocupă”. Nu de alta, dar ginecologul Mădălin Margan este membru în Biroul Județean USR Timiș, în timp ce medicul pediatru Mihai Gafencu este simpatizant declarat al USR PLUS, la fel ca “omul de știință” Octavian Jurma. Nu spunem că este rău sau bine că trei dintre cei șase reprezentanți ai lui Dominic Fritz în consiliile de administrație ale spitalelor timișorene susțin, sub o formă sau alta, partidul politic al primarului, ne rezumăm doar la a constata acest lucru și-atât.

O carte de vizită frumos coafată

Pe de altă parte, dacă în privința a cinci dintre cele șase persoane selectate de Fritz nu avem nelămuriri, suntem curioși cum de a ajuns domnul primar să-i propună lui Octavian Jurma să îl reprezinte în consiliul de administrație tocmai la spitalul aflat în linia întâi în lupta contra pandemiei, Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș”. Bun, oficial, curiozitatea ne-a fost satisfăcută de prezentarea făcută în anunț domnului Jurma: “dr. Octavian Jurma, medic și cercetător specializat pe neuroștiințe, cu studii postuniversitare în SUA, unul dintre fondatorii grupului pentru studiul formal al sistemelor vii, care încearcă să găsescă modele matematice și să formalizeze fenomenele biologice și sociale. Pasionat de statistici, dar și de transparența autorităților, analizele sale privind evoluția pandemiei de COVID-19 au devenit un punct de referință pentru mulți, inclusiv pentru presă și autorități”.

Sursa: Ciprian Brandescu/ renasterea.ro