Uniunea Europeană ar trebui să penalizeze ţările care folosesc ruble pentru a plăti gazul rusesc, a declarat ministrul polonez pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, în urma deciziei Moscovei de a întrerupe livrările către Polonia şi Bulgaria din cauza refuzului lor de a face plata în ruble, relatează joi Reuters.
Statele membre ale UE par împărţite cu privire la modul în care pot continua să plătească pentru gaz fără a încălca sancţiunile europene impuse din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia la 24 februarie. Multe ţări din Europa rămân puternic dependente de importurile ruseşti de energie.
Polonia, unul dintre cei mai fermi susţinători ai sancţiunilor UE împotriva Moscovei, spune că blocul ar trebui să interzică complet achiziţiile de gaz rusesc.
„Astăzi, ceea ce lipseşte sunt sancţiuni complete asupra gazelor, aşa ar fi rezolvată problema cu Gazprom, problema respectării sancţiunilor 100%. Aşteptăm aceste sancţiuni”, a declarat Anna Moskwa la canalul privat Polsat News miercuri noapte.
Principalele state membre ale UE care se opun sancţiunilor mai dure impuse Rusiei asupra gazului sunt Austria, Germania şi Ungaria, a adăugat ea.
„Contăm pe faptul că vor exista consecinţe pentru aceste ţări (care plătesc în ruble) şi ca rezultat ele nu vor mai plăti în ruble”, a spus ea.
Ea nu a precizat ce fel de consecinţe vrea Polonia să vadă.
Noul sistem al Rusiei pentru plata gazului, implicând deschiderea de conturi la Gazprombank unde plăţile în euro sau dolari ar fi convertite în ruble, oferă spaţiu de mişcare unor ţări care ar continua să cumpere gaze ruseşti, distrugând frontul unit al blocului împotriva Moscovei.
Compania germană din sectorul energetic Uniper a declarat joi ziarului Rheinische Post că nu va mai transfera plăţile pentru gazul rusesc către o bancă cu sediul în Europa, ci către o bancă rusă.
La rândul său, Peter Szijjarto, ministrul ungar de externe şi al comerţului, a declarat joi la Zagreb că „pentru noi, trebuie fără îndoială să plătim preţul gazului rusesc într-o manieră care să asigure livrarea”.
„Aprovizionarea cu energie este o chestiune de securitate naţională şi este datoria guvernului de a garanta securitatea cetăţenilor”, a spus el, citat de MTI, la o conferinţă de presă comună după întâlnirea cu omologul său croat Gordan Grlic-Radman.
Ungaria şi-a făcut temele, a indicat Szijjarto, adăugând totuşi că până la găsirea resurselor alternative de gaze naturale şi a rutelor alternative de livrare, Europa centrală şi întreaga Europă va continua să rămână dependentă în mare măsură de aprovizionarea cu gaze ruseşti.
Sursa: stiripesurse.ro
