Un studiu realizat de medici sponsorizați de companiile de vaccinuri era menit să ofere o confirmare solidă că vaccinarea împotriva Covid-19 a femeilor însărcinate sau care alăptează este „sigură și eficientă”.
Însă studiul prezintă date contradictorii, iar rezultatele lui contrazic narațiunea „sigur și eficient”, arată bloggerul igorchudov.substack.com, care face o analiză pertinentă a acestui studiu.
Da, este „sigură și eficientă”… cu excepția unei „mici” probleme menționate în trecere:
121 de bebeluși care erau alăptați au avut probleme după ce mamele lor au primit vaccinurile booster. Natura acestor probleme pe care le-au avut mamele nu este dezvăluită.
Înainte de a continua, vă rugăm să acordați atenție dezvăluirilor privind „conflictul de interese” din articol.
Majoritatea oamenilor de știință din studiu sunt sponsorizați de companiile de vaccinuri, în special Dr. Kachikis și Dr. Englund raportează că sunt sponsorizați de producătorii de vaccinuri Covid Pfizer, Moderna și AstraZeneca.
Dr. Kachikis și Dr. Englund, sponsorizați de Pfizer și Moderna, nu sunt participanți neimportanți în acest studiu științific: ei sunt persoanele-cheie în studiu, implicate în concepere, proiectare și scriere, până la revizuirile critice ale manuscrisului.
Dr. Kachikis, sponsorizată în special de Pfizer, se află permanent în „prima linie” în efortul vaccinării împotriva Covid a femeilor însărcinate și care alăptează.
Ce a descoperit studiul?
Cea mai mare parte a studiului era menită să arate cât de sigure sunt boosterele Covid pentru femeile însărcinate și care alăptează. O parte din modul în care au fost prezentate informațiile este însă ciudată.
Aproape jumătate (7683 din 16913 [45,4%]) dintre participanți erau la serviciu sau plănuiau să meargă la muncă în ziua rapelului sau celei de-a treia doze și doar 5,7% (434 din 7672) fie au plecat de la serviciu, fie au sunat la serviciu pentru a anunța că nu mai pot veni la muncă din cauza reacțiilor la vaccin.
Doar 6,3% (1067 din 16989) au raportat că reacțiile la vaccin le-au afectat semnificativ capacitatea de a desfășura activități în viața de zi cu zi.
Se pare că faptul că 5,6% dintre mamele însărcinate sau care alăptează nu au mai putut să lucreze este considerat a fi un succes al vaccinului. În mod similar, este ciudat de ce ei spun că „doar” 6,3% dintre aceste femei nu și-au putut desfășura activitățile zilnice. Este un procent foarte mare!
Și mai important este că textul din „Rezultate” de mai sus nu coincide cu Tabelul 2.
Textul din „Rezultate” spune: „Dintre cei care au lucrat, majoritatea (6659 din 7672 [86,8%]) au raportat un efect minim sau zero al vaccinului asupra [capacității de a desfășura] munca”. Prin urmare, spun autorii, 7672-6659=1.013 au raportat un efect semnificativ care le-a redus capacitatea lor de a mai lucra.
Tabelul 2 arată însă contrariul: în cazul a 3.164 de femei (din 7.672 care se aflau la locul de muncă), rapelul „a avut un impact semnificativ asupra capacității de a lucra în ziua rapelului”:
Prin urmare, sunt 1.013 femei a căror capacitate de muncă a fost afectată semnificativ (conform rezultatelor) sau 3.164 femei (conform tabelului 2)?
Și dacă 3.164 de femei nu au putut să lucreze (adică 41% din toate femeile care se aflau la locul de muncă), atunci este vaccinul, de fapt, nesigur?
Cum se împacă afirmația din Rezultate cu datele studiului? Dacă nu ne scapă ceva, cele două nu corespund.
Dar bebelușii?
Și mai ciudat este că studiul nici măcar nu a analizat în detaliu ce efecte are vaccinul asupra fetușilor în dezvoltare sau a sugarilor care sunt alăptați. Autorii au declarat că vaccinurile sunt „sigure în timpul sarcinii și alăptării” doar luând în considerare reacțiile imediate ale femeilor implicate – nu efectul asupra copiilor lor.
Cu toate acestea, autorii au scăpat un detaliu într-o singură afirmație:
„În rândul persoanelor care alăptează, … , 355 din 10278 (3,5%) au raportat o scădere a producției de lapte matern, iar 121 din 10278 (1,2%) au raportat probleme cu sugarul hrănit cu lapte matern după vaccinare.”
Deci, avem 121 de sugari (din 10.278) care au „probleme” după ce mamele lor au fost vaccinate.
Le-au întrebat autorii studiului pe femei care au fost problemele care i-au afectat pe copiii lor? Nu. Nu a existat literalmente nici măcar o singură menționare, în întregul studiu, prin care să se manifeste vreun grad de îngrijorare sau interes pentru „sugari”.
Nu spunem că mamele nu sunt importante. Desigur, că sunt sunt! Dar bebelușii? Ar trebui ignorați? 121 de sugari, care au avut „probleme” după vaccinarea mamei, nu sunt importanți pentru a stabili siguranța vaccinului?
Nu avem idee cât de grave sau de ușoare au fost „problemele” bebelușilor. Autorii nu par să fie îngrijorați. Ar fi putut întreba femeile implicate. Injectarea booster a cauzat, la 121 de sugari alăptați, „probleme” nespecificate pe care autorii nu le-a investigat (deși unele evenimente de acest gen pot fi grave).
În schimb, dr. Kachikis prezintă datele (contradictorii) ca fiind o „dovadă” că rapelul este „sigur pentru persoanele însărcinate sau care alăptează”.
Ei bine, nu a fost sigur pentru 121 de sugari.
De ce acești oameni de știință nu au întrebat ce s-a întâmplat cu ei?
Sirsa: Irina Bazon / ActiveNews
