Când Le Journal Du Dimanche a publicat recent lista anuală a celor mai populare cincizeci de personalități din Franța, politicienii abia dacă au fost menționați.
Doar doi au fost incluși în listă: Emmanuel Macron, pe locul 35, și Marine Le Pen, pe 48. Când lista a fost publicată pentru prima dată, în 1988, președintele Franței era François Mitterrand, clasat pe locul al treilea, una dintre cele cincisprezece personalități politice din acel an.
Frederic Dabi, șeful IFOP, compania de sondaje responsabilă pentru lista anuală, a explicat că schimbarea compoziției acesteia este revelatoare. “E o reflectare a neîncrederii societății față de politicienii săi”, a spus el, menționând că, în schimb, admirația pentru oamenii de știință, vedetele sportive și actori a crescut de-a lungul anilor.
Întrebat dacă a detectat același val de neliniște care a precedat mișcarea Vestelor Galbene din 2017/2018, Dabi a răspuns că disperarea este mai mare din cauza “situației economice dezastruoase”.
În fiecare zi, mass-media relatează despre ramificațiile costurilor energetice în creștere, despre micile întreprinderi care se luptă să supraviețuiască în timp ce consecințele strategiei energetice dezastruoase a Franței din acest secol se fac simțite.
Emmanuel Macron dă vina pe Vladimir Putin, dar oamenii știu că o mare parte din adevărata vină îi aparține lui și predecesorului său, Francois Hollande, pentru că a dat prioritate energiei regenerabile în detrimentul celei nucleare.
Un raport recent a dezvăluit că peste 41.000 de întreprinderi au dat faliment în 2022, cu 14.000 mai multe decât în anul precedent, iar anul acesta există avertismente că acest număr ar putea crește cu 30%. Cel mai afectat este sectorul ospitalității, unde insolvențele s-au dublat față de 2021.
Acum, proprietarii de restaurante se confruntă cu facturi de energie care, în unele cazuri, au crescut de zece ori. Liderul lor sindical, Thierry Marx, l-a avertizat pe Bruno Le Maire, ministrul economiei: “Franța va ieși în stradă!”
Mesajul este același și din partea celor 33 000 de brutării din Franța, multe dintre acestea fiind pe punctul de a da faliment pentru că nu-și pot plăti facturile de energie care cresc vertiginos.
În acest context de criză economică, Macron este hotărât să impună reformele pensiilor pe care a încercat să le introducă pentru prima dată în 2019, înainte ca apariția Covid-19 să ducă la suspendarea lor.
Acea primă încercare a dus la săptămâni de grevă în transportul public și blocarea unei mari părți a Parisului. Sindicatele au avertizat că se va repeta dacă guvernul va extinde vârsta de pensionare de la 62 de ani, cât este în prezent, la 64 sau 65 de ani.
Reputația lui Macron este în joc. A venit la putere în 2017 cu o promisiune de a reforma piața muncii și de a face Franța mai prietenoasă cu mediul de afaceri.
Dacă el se pregătește de luptă, atunci vor face la fel și sindicatele și muncitorii, care îl disprețuiesc pe „președintele celor bogați”. Este posibil să revină mișcarea Vestelor Galbene, care l-a zguduit pe liderul de la Elysee cu amploarea și furia ei clocotitoare.
Sursa: Ziarul National
