România traversează un dezechilibru grav între consumul și producția de energie electrică, situație care a dus la declararea stării de alertă de către premierul demis Bolojan. Experții din domeniu atrag atenția că la baza acestui deficit se află un cumul de factori, însă un element recurent pare să fie influența deciziilor politice luate de USR și susținute de anumite ONG-uri de mediu.
Concret, partidul este arătat cu degetul pentru blocarea, la Curtea Constituțională a României (CCR), a legii care ar fi permis finalizarea unor hidrocentrale abandonate, dar construite deja în proporție foarte mare (cum ar fi Răstolița, finalizată în proporție de 90%). Finalizarea a 7 astfel de hidrocentrale strategice ar fi putut aduce 214 MW suplimentari în Sistemul Energetic Național.
Încă din noiembrie 2022, sub conducerea lui Cătălin Drulă, USR s-a mândrit cu sesizarea CCR privind această lege, argumentând că punerea în funcțiune a centralelor ar distruge iremediabil ariile naturale protejate pentru un „câștig iluzoriu” de sub 1% la producția totală. Mai mult, reprezentanții USR afirmau la acel moment că ideea de securitate energetică și contextul războiului ar fi doar niște „manipulări ticăloase” menite să acopere interesele unor „băieți deștepți”. În mod paradoxal, criticii remarcă faptul că, în timp ce blocau hidrocentralele, reprezentanții partidului făceau un lobby vizibil pentru extinderea parcurilor eoliene.
Seria deciziilor controversate a continuat prin închiderea mai multor mine de cărbune în timpul pandemiei, o mișcare promovată agresiv de Cristian Ghinea, fostul ministru al Fondurilor Europene. Acesta a inclus în PNRR un plan foarte dur de decarbonare, forțând închiderea unor capacități de peste 4.900 MW până în 2032, fără a se asigura înlocuirea lor la timp cu centrale pe gaz sau panouri fotovoltaice. În timp ce Germania își repornea minele, România renunța la o rezervă esențială de securitate, agravând și mai mult situația.
Tabloul a fost completat, potrivit surselor, de hotărârea Dianei Buzoianu, fostul ministru USR al Mediului, de a închide pentru modernizări unele baraje cheie (cum este cazul grupurilor de la Vidraru și Paltinu, care înseamnă indisponibilizarea a circa 730 MW exact în plină criză), decizie ce a lăsat temporar zeci de mii de oameni fără apă și a atras chiar și o moțiune simplă împotriva sa. Buzoianu s-a apărat susținând că legea hidrocentralelor ar distruge pădurile, sugerând că ar fi preferabile panourile fotovoltaice.
În replică, experți precum Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că demolarea unor structuri aproape terminate ar fi mult mai nocivă pentru mediu și mai costisitoare decât simpla lor finalizare. Acesta a atras atenția și asupra influenței disproporționate pe care ONG-urile de mediu o au în comisiile parlamentare.
sursa foto:euronews.ro
