Cercetătorii spun că noua infecție cu coronavirus ar putea fi o afecțiune a aparatului cardio-vascular și nu respirator. Descoperirea vine de la Universitatea San Diego din California. Această teorie ar putea explica apariția trombilor și a cazurilor care au cheaguri de sânge.
Detalii despre studiu
Studiul a fost publicat în revista ştiinţifică Circulation Research. Aceasta prezintă cu precizie mecanismul prin care virusul afectează celulele vasculare. Noutatea acestui studiu constă în faptul că echipa, din care fac parte şi cercetători de la Salk Institute for Biological Studies, din La Jolla, a demonstrat felul în care virusul atacă sistemul vascular.
Proteina S a virusului, „vârful” care alcătuieşte coroana, atacă receptorul ACE2, deteriorând mitocondriile, care generează energia celulelor, iar acest lucru provoacă leziuni endoteliului, care acoperă vasele de sânge. În realitate, acest fenomen mai fusese observat şi în alte studii. Ceea ce nu se cunoştea încă era mecanismul exact şi rolul proteinei S. Această proteină este reprodusă, prin mijloace diferite, în toate vaccinurile anti-Covid prezente pe piaţă.
Studiul a demonstrat în laborator că prin crearea unui pseudovirus care conţine doar proteina S, dar nu şi restul agentului patogen, faimoasa coroană a virusului este capabilă să cauzeze boala de una singură, acționând în principal asupra sistemului vascular, scrie hotnews.ro.
De ce afectează plămânii?
Complicaţiile din sistemul respirator sunt o consecinţă a inflamării ţesuturilor vasculare ale plămânului. „Multe persoane cred că este o afecţiune respiratorie, dar în realitate este o afecţiune vasculară”, spune profesorul Uri Manor, co-autorul studiului. „Acest lucru ar putea explica de ce unele persoane fac atac celebral, în timp ce altele au probleme în alte părţi ale corpului. Ceea ce au cu toţii în comun este faptul că au un istoric cu probleme vasculare”.
Pentru profesorul Rafael Manez Mendiluce, care de un mai bine de un an tratează bolnavii de Covid în calitate de şef al secţiei de terapie intensivă a spitalului universitar din Bellvitge, descoperirea nu constituie o surpriză, văzând cazurile clinice prezentate de colegii săi.
„În general, la pacienţii cu o formă uşoară, infecţia rămâne doar la nivelul superior al căilor respiratorii”. O altă dilemă a profesorului este dacă problemele vasculare nu sunt legate cumva de răspunsul inflamator al sistemului imunitar al pacientului, cum se întâmplă în cazul altor afecţiuni. Crede că poate fi doar unul dintre factori implicaţi în această boală.
Cu ce ajută descoperirea?
Această descoperire nu schimbă schema de tratament. Mai mult, pentru profesorul Mendiluce, aceast studiu nu pune în discuţie vaccinurile deja existente, chiar dacă e necesar să se înţeleagă de ce Astra-Zeneca şi Johnson&Johnson au provocat câteva cazuri de trombi în sânge.
Chiar dacă descoperirea a creat controverse, nu se vor schimba prea multe. Strategia urilizată poate fi greșită, iar vaccinurile pot fi periculoase, deoarece inoculează chiar replici ele proteinei S care provoacă boala.
