În cursul zilei de azi, deputatul Mihai Lasca și Daniel Ghiță alături de senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă s-au prezentat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru a expune situația familiilor îndurerate care au rămas fără copii peste graniță. Aceștia au fost luați la naștere sau în timpul primilor ani din viață.
Cele 3 cazuri
Deputații au consultat autoritățile și reprezentanții MAE pentru a expune cazul lui Ionel Lesch, stabilit în Marea Britanie, care are 3 copii de 8, 10 și 15 ani luați de protecția copilului în anul 2020 în luna octombrie. O situație similară trăiește și Mihaela Seiler Oliviana, care este în Germania și are o fetiță de 7 ani luată în luna martie a acestui an de tot de protecția copilului. Cel mai recent caz despre care au aflat deputații este cel al Herminei Gheorghe, mama căreia i-a fost luat copilul la naștere și dus în anul 2014 la protecția copilului.
Aceste drame au în comun lipsa de argumente din partea autorităților din țările respective cu privire la motivul pentru care copii au fost luați din sânul familiei și duși în plasament.
Acțiunea parlamentarilor
Parlamentarii s-au întâlnit cu Directorul General MAE, cu Secretarul de Stat, dar și cu consilierul Ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Aceștia au purtat o discuție de aproximativ 3 ore, în care, politicienii menționați au expus datele problemei și au înștiințat MAE despre tragediile care se întâmplă peste graniță.
Declarația senatoarei Șoșoacă
Contactată de redacția Informația Liberă, senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă declară: „Ministerul Afacerilor Externe se implică doar dacă are cunoștință de cazurile acestea. De aceea, spun că există o problemă la nivel cetățenesc. Foarte mulți români nu au cunoștințe atunci când vine vorba de lege. Aceștia trebuie să se adreseze Ambasadei sau Consulatului care se află în perimetrul lor. MAE se implică dacă este sesizat direct de persoanele care se află în această situație sau se autosesizează în momentul în care cazurile apar în presă”
Senatoarea spune că problema cea mai mare este când aceste cazuri nu sunt mediatizate și persoanele în cauză încearcă să se descurce singure, dar fără a cunoaște legea. O altă problemă este diferența de legislație între țările latine și cele germanice, nordice, deoarece interesele copilului sunt cu totul diferite raportat la starea de fericire. „Starea de fericire poate fi alterată de o simplă palmă sau ridicare a tonului”, explică senatoarea.
Astfel, se ajunge la instituționalizarea copiilor. Românii sunt obișnuiți să se gândească când vine vorba de îngrijirea copilului la rudele de până la al patrulea grad, fenomen neîntâlnit în Occident. Senatoarea expune ca problemă majoră faptul că românii nu se interesează de legile țării în care locuiesc sau în cea în care vor să migreze. Aceasta adaugă că persoanele care pleacă în străinătate au în majoritatea cazurilor probleme financiare sau incapacitatea mare de a înțelege mesajul scris, astfel se crează neînțelegeri și se ajunge la situații de acest gen.
Program pilot
Senatoarea a făcut o propunere la MAE alături de colegii ei. Aceștia au în vedere un program pilot prin care să poată să mergă în străinătate pentru a se aduce la cunoștința oamenilor care sunt posibilitățile lor în țările în care au reședința în fapt și ce pot face când au probleme.
De ce intervin autoritățile?
Legile din Occident și procedura de acolo este complet diferită față de cea din România în ceea ce privește dreptul familiei și cel al copiilor. „Suntem obișnuiți să ridicăm tonul, să strigăm, iar unii mai ard chiar o palmă”, notează senatoarea. Acest comportament nu este tolerat sau acceptat de țările europene, iar în acest punct intervin autoritățile.
De unde află autoritățile?
Autoritățile află de la vecini în mare parte, deoarece li se pare ieșit din comun ca părinții să strige la copii. Mai mult, profesorii și învățătorii sunt obligați să sesizeze protecția copilului dacă elevii au vânătăi, zgârieturi sau semne de violență. „Nu contează că te-ai jucat cu câinele sau pisica și te-ai lovit, ulterior copiii sunt puși să înregistreze comportamentul părinților”. Fenomenul luării acestor copii este frecvent pentru că autoritățile străine vizează familiile române din cauza că au mai mulți copii, lucru neobișnuit țărilor menționate, care conform sondajelor au unul sau maxim 2 copii.
Sfaturile senatoarei
Cel mai important, spune Diana Șoșoacă. este ca opinia publică să aducă la cunoștință aceste drame și românii să știe că trebuie să se adreseze direct consulatelor și ambasadelor și chiar și Ministerului Afacerilor Externe care are număr mobil disponibil 24 din 24. Situațiile se agravează în momentul în care părinții apelează mult prea târziu aceste organe și MAE-ului îi este foarte greu să se implice, deoarece din momentul în care există un proces pe rol sau o cerecetare penală se crează o imixțiune și nu se poate recurge la negociere.
„Datoria românilor este de a cunoaște legea țării lor și a țării în care trăiesc și să apeleze la organele abilitate în termen cât mai scurt.”, conchide senatoarea.
