Guvernul condus de Nicolae Ciucă a stabilit, joi, să dea putere de decizie serviciilor secrete în domeniul investițiilor. E o măsură care extinde, prin încălcarea spiritului Constituției, mandatul unor instituții care au alte lucruri de făcut. Și-i pune inclusiv pe profesioniștii din SRI și SIE în fața unei cauze imposibil de apărat: în ce țară UE serviciile secrete țin loc de bursă, de piață și sunt decidenți economici?
UPDATE: Serviciul spune că, de fapt, există ”„Obligația statelor de a asigura securitatea națională a țărilor UE”. Reacția SRI în urma articolului, aici. Joi, 14 aprilie, guvernul a adoptat o Ordonanță de urgență prin care se reglementează felul în care entitățile din afara UE pot investi în România peste două milioane de euro. Siteul Economedia a sesizat primul anomalia. De exemplu, dacă o companie din Marea Britanie, Egipt, Statele Unite, China, Canada sau Brazilia vine în România, se va proceda astfel: Cererea este evaluată de o comisie pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), care poate da aviz pozitiv sau negativ, preluat ulterior într-o hotărâre de guvern, care poate fi atacată în instanță. „Reprezentanții SRI și SIE au calitatea de invitați permanenți în CEISD”.
Chiar dacă nu votează, serviciile secrete sunt parte în decizie, pentru că vor emite un aviz, la cererea comisiei. Cine poate trece peste avizul serviciilor secrete? Foarte puțini oameni de la stat, în felul în care este construită și educată societatea românească. „Avizul” SRI și SIE reprezintă, de fapt, un drept de veto nedeclarat, însă absolut, al acestor instituții secrete, care nu vor da socoteală pentru alegerile lor.
Și nu e vorba doar despre investițiile mari. Ordonanța prevede, la Articolul 3, litera 2, că se vor analiza, „prin excepție”, și investițiile mai mici de două milioane de euro. „Dacă prin natura sau efectele sale potențiale pot avea impact asupra securității sau ordinii publice ori prezintă riscuri la adresa acestora”.
Cu alte cuvinte, comisia va fi un filtru alb-negru pentru orice inițiativă semnificativă venită în România din afara UE.
O firmă concurentă celei reprezentate de Hunter Biden va primi aprobarea? Acum, întrebarea e: dacă o companie va fi recomandată de Hunter Biden, fiul președintelui Statelor Unite, va fi sau nu acceptată? Glumim. Dar competitorii acelei firme, să presupunem că sunt tot americani, vor primi aprobarea? Fără deliberare, Guvernul condus de generalul Ciucă deschide poarta unei mutații fundamentale în societate: dă dreptul oficial celor nealeși și nenumiți să conducă, ci doar să strângă informații, puterea de a interveni în decizia economică. Din păcate, ei aveau puterea informală, însă o exercitau până acum în afara legii.
Acum e lege. Șefii afectează munca propriilor oameni din SRI și SIE Acesta este apogeul de până acum, vor urma probabil și altele, al poftei de dominație din care șefii SRI și SIE și-au făcut un scop. Eduard Hellvig și Gabriel Vlase sunt într-o mare eroare. Nu doar că ei fac o mișcare lipsită de loialitate față de instituțiile democratice ale României, față de societate, dar își pun și colegii într-o situație care poate avea consecințe. În serviciile secrete există, ca și în alte instituții publice, oameni care vor să-și facă treaba.
Ei țin la reputația echilibrului și nonpartizanatului și încearcă să nu facă țăndări imaginea propriului job. Acești profesioniști sunt trădați de dorința de putere a șefilor SRI și SIE. Ne luptăm cu Putin, care decide singur tot, dar nu ne abținem să-i folosim mijloacele. Kremlin, muntele vrăjit.
„Către muncitorii din întreaga lume: îmi pare rău” În toamna lui 1989, la doar câteva zile după căderea Zidului Berlinului, când era înregistrat falimentul istoric al experimentului societății centralizate, pe zidurile unei fabrici est-germane au apărut cuvintele: „Către muncitorii din întreaga lume: îmi pare rău”. E foarte puțin probabil ca, într-un timp rezonabil, cineva din statul român să adreseze scuzele. Doar societatea îi poate determina să renunțe.
Sursa: Libertatea
