Alegerile prezidențiale ce vor avea loc duminică în Franța vor decide cine va conduce a doua economie a Uniunii Europene și cea mai puternică armată a blocului comunitar pentru următorii 5 ani: președintele centrist Emmanuel Macron sau contracandidata sa din partea dreptei radicale, Marine Le Pen, scrie Reuters.
Dacă în cazul primului tur campania electorală a fost eclipsată în mare parte de știrile despre războiul din Ucraina, în ultimele două săptămâni cursa s-a încins puternic odată cu intrarea sa pe ultima sută de metri și cunoașterea celor doi finaliști, chiar dacă numele lor nu a reprezentat până la urmă vreo surpriză.
Însă subiectul Ucraina a continuat să fie unul important pentru publicul francez și de data aceasta nici președintele în exercițiu Emmanuel Macron, nici adversara sa pentru a doua oară Marine Le Pen nu au putut să evite sau să abordeze doar tangențial problema, dată fiind stânjeneala produsă de istoria lor de declarații anti-NATO și, în cel mai indulgent caz, împăciuitoare față de Rusia.
Rămâne de văzut în ce notă vor percepe alegătorii francezi declarațiile acestora dintre cele două tururi vizavi de războiul din Ucraina deși niciunul dintre ei nu a părut convingător, cel puțin pentru opinia publică internațională profund șocată de agresiunea rusească și atrocitățile comise de forțele armate ale Moscovei.
Ce au spus Emmanuel Macron și Marine Le Pen despre războiul din Ucraina?
Săptămâna aceasta Emmanuel Macron a anunțat că pune capăt seriei de conversații telefonice avute cu președintele rus Vladimir Putin dar a refuzat să catalogheze crimele comise de ruși în Bucha ca fiind genocid sau să afirme că folosirea unor arme chimice de către Rusia în Ucraina ar fi o „linie roșie” pentru Franța.
„Vreau să încerc în continuare, pe cât pot, să opresc acest război și să readuc pacea. Nu sunt sigur că o escaladare a retoricii servește acestei cauze. Ceea ce putem spune cu siguranță este că situația este inacceptabilă și că acestea sunt crime de război”, a afirmat președintele Franței despre scenele odioase descoperite la Bucha.
Marine Le Pen în schimb a declarat, printre altele, că își dorește o „apropiere strategică” între Rusia și NATO imediat după închierea războiului din Ucraina și parafarea unui tratat de pace între cele două țări, o afirmație pe care unii au perceput-o ca fiind ironică date fiind pozițiile sale împotriva Alianței Nord-Atlantice.
Candidata formaţiunii Rassemblement National a mai spus că nu doreşte nici „supunerea faţă de Moscova”, nici „alinierea în spatele administraţiei Biden”, mai ales în regiunea Asiei şi Oceaniei.
Însă făcând abstracție de războiul din Ucraina și pozițiile lui Macron și Le Pen vizavi de subiect și, mai larg, față de Moscova, uite ce trebuie să știi despre alegerile prezidențiale ce vor avea loc duminică în Franța.
Subiectele care vor decide câștigătorul alegerilor prezidențiale din Franța
Deși războiul din Ucraina a dominat știrile din Franța în ultimele aproape două luni, sondajele opinie arată că, de departe, principala îngrijorare a francezilor o reprezintă scăderea puterii de cumpărare din cauza creșterii prețurilor la energie și a inflației.
Ambele probleme au început înainte de declanșarea invaziei în Ucraina de către Vladimir Putin pe 24 februarie dar au fost exacerbate de războiul din Ucraina. O notă interesantă aici, apropo de soluțiile pentru rezolvarea crizei energetice europene: în pofida divergențelor ireconciliabile pe aproape toate subiectele, atât Macron cât și Le Pen sunt susținători puternici ai energiei nucleare.
Emmanuel Macron s-a plâns în timpul dezbaterii dintre cei doi care a avut loc miercuri că acestea, alături de pandemia de COVID-19 și protestele „vestelor galbene”, i-au umbrit președinția.
Însă în timp ce președintele francez a încercat după 24 februarie să își creeze o imagine de lider pe timp de război, Le Pen a evitat să vorbească prea multe despre conflictul din Ucraina și și-a făcut o campanie puternică la firul ierbii, vizitând numeroase sate și orașe mici din Franța unde a vorbit cu oamenii de rând despre problemele de zi cu zi cu care se confruntă.
Sondajele de opinie arată că, cel puțin în ceea ce privește protejarea puterii lor de cumpărare, francezii au mai mare încredere în candidata dreptei radicale.
Chiar dacă sondajele arată că în general alegătorii sunt nemulțumiți de politicile economice ale lui Macron, în timpul mandatului său șomajul a ajuns la cel mai scăzut nivel de după izbucnirea crizei economice globale din 2007-2009 și în această privință francezii nu cred că niciunul din adversarii săi ar face o treabă mai bună.
es
Pe cine simpatizează (sau antipatizează) mai mult francezii?
The New York Times notează într-o analiză publicată miercuri că una dintre problemele lui Emmanuel Macron este ura pe care o stârnește, niciun președinte francez de dinaintea sa nefiind obiectul unei antipatii atât de intense în rândul unor segmente semnificative ale populației.
Analiștii pun acest lucru pe seama imaginii sale de elitist rupt de realitatea francezilor de rând ale căror pensii și beneficii sociale le-a amenințat ca parte a eforturilor sale de a face economia mai atractivă pentru investitori. Fost bancher de investiții, Macron nu a reușit să scape de imaginea de președinte al celor bogați, chiar dacă guvernul său a oferit ajutoare masive în timpul pandemiei.
„Nu am văzut niciodată un președinte al celei de-a Cincea Republici atât de rău ca tine”, i-a spus un bărbat în timpul unei vizite electorale de săptămâna trecută, acuzându-l, printre altele, că este „arogant” și „disprețuitor”. Un Macron vizibil iritat a răspuns cu o mișcare circulară în jurul tâmplei drepte cu degetul arătător.
De cealaltă parte Marine Le Pen încă încearcă să se distanțeze de originile antisemite ale partidului fondat de tatăl ei, „diavolul Republicii” Jean-Marie Le Pen, precum și de propriile declarații controversate și poziții radicale din trecut.
Deși în ultimii ani a încercat să își „îmblânzească” imaginea, preluând în platforma sa inclusiv teme ecologiste pentru a-și crește popularitatea în rândul stângii franceze, și să se prezinte drept o campioană a oamenilor de rând, nu toți sunt convinși de schimbarea sa la față.
„Cred că trebuie ca să fie clar este că Marine Le Pen este o naționalistă de extrema dreaptă. Este anti-europeană. Ea a declarat că este pentru Frexit în 2012 și în 2017 a spus că este ca în favoarea părăsirii [zonei] euro. Acum nu mai spune asta dar liniile de bază ale politicilor ei nu s-au schimbat”, afirmă Sophie Pornschlegel, analistă la mai multe think tank-uri din Europa și Statele Unite.
Ce arată sondajele de opinie vizavi de câștigătorul alegerilor prezidențiale franceze
În 2017, Macron a învins-o pe Marine Le Pen la o diferență uriașă, obținând 66,1% din voturi față de doar 33,9% exprimate pentru lidera „Rassemblement National”. Însă în urmă cu 5 ani Macron era văzut ca un perturbator, o gură de aer proaspăt în politica franceză și tocmai fondase o formațiune politică nouă, La République en Marche.
Ultimele două sondaje realizate în Franța și publicate vineri, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică, în care se vor înfrunta Emmanuel Macron și Marine Le Pen arată un avans de peste 10 procente pentru președintele în funcție.
Sondaj OpinionWay – Kea Partneres pentru Les Echos și Radio Classique:
- Emmanuel Macron este dat învingător cu 57% dintre voturi
- Prezența la vot este estimată la 72% în turul doi al prezidențialelor din Franța
Sondaj realizat în perioada 20-22 aprilie pe un eșantion de 2.329 de respondenți; marja de eroare este de +/- 0,9 – 2,0%.
Sondaj BVA pentru RTL și Orange:
- Emmanuel Macron este dat învingător cu 55,5% dintre voturi
- Prezența la vot este estimată la 72% în turul doi al prezidențialelor
Sondaj realizat pe 21 aprilie pe un eșantion de 1.504 respondenți; marjă de eroare de +/-2,5%.
Un alt sondaj publicat pe 10 aprilie de Ipsos îl cota pe președintele francez în exercițiu cu 51% din intenția de vot față de 49% pentru contracandidata sa.
Însă de atunci Macron și-a consolidat avantajul față de Le Pen, trei sondaje din 20 aprilie cotându-l cu un scor mediu de 55,83%, în creștere cu peste trei puncte procentuale față de media sondajelor realizate înaintea primului tur al alegerilor.
În plus, sondajele făcute după dezbaterea cu Le Pen de miercuri seara arată că francezii l-au perceput drept câștigător al confruntării televizate. Alte două sondaje publicate vineri, înainte de încheierea oficială a perioadei de campanie, confirmă avansul considerabil al lui Macron.
Cu toate acestea, premierul Jean Castex i-a avertizat pe francezi să nu ia drept sigură o victorie a lui Emmanuel Macron, cauționând că o rată mare a absenteismului, o problemă și în primul tur, ar avantaja-o pe Le Pen care are o bază electorală mai ferventă.
Vom afla cel mai probabil dacă avertismentul său a fost fondat sau nu duminică la 21:00 ora României, când se vor închide urnele și vor fi publicate primele exit poll-uri.
Sursa: Hotnews.ro
