În ciuda speranțelor în această tehnologie, aplicațiile abia au reușit să urmărească 5% dintre cazurile de infectare cu COVID-19 înregistrate în perioada lor de activitate în UE. Neîncrederea cetățenilor a fost un obstacol de nedepășit.
Aplicațiile de urmărire a contacților au eșuat în Uniunea Europeană. La începutul pandemiei au fost considerate un instrument esențial pentru stoparea lanțurilor de contagiune, iar statele membre nu au ezitat să investească milioane de euro în dezvoltarea lor. Apoi au anunțat cu surle și trâmbițe implementarea acestora și au lansat campanii de comunicare ambițioase pentru a promova utilizarea lor. Dar peste numai un an, când virusul recâștigă teren și ar fi putut fi mai mult de ajutor, analiza statisticilor lor arată rezultate dezamăgitoare, majoritatea aplicațiilor fiind date uitării, scrie Álvaro Merino, potrivit EL DIARIO.
Cetăţenii europeni au răspuns în masă apelurilor instituţiilor
În Germania, de exemplu, aplicația Corona-Warn a avut 15,8 milioane de descărcări în prima lună de funcționare, echivalentul a 20% din populație, în timp ce 2,5 milioane de persoane din Finlanda, 45%, au descărcat Koronavilkku, la două luni după lansare. Cu toate acestea, când au descoperit că aplicațiile nu au făcut altceva decât să consume spațiu și energie, au încetat să le mai folosească.
La început, autoritățile sanitare au stabilit pragul minim de descărcare la 60%, pentru ca această tehnologie să aibă un impact relevant, însă doar Irlanda a depășit această cifră în Uniunea Europeană. La sfârșitul lunii noiembrie 2021, aplicația Covid Tracker avea 3,75 milioane de descărcări, echivalentul a 75% din populație. Noi studii au arătat apoi că aplicațiile de urmărire ajută și la reducerea infectărilor, plecând de la o penetrare de 20%, pe care majoritatea statelor membre au depășit-o.
Mozaicul aplicațiilor de urmărire în Uniunea Europeană
Cu toate acestea, datele privind cazurile pozitive raportate prin aceste aplicații – în mai doar unul din 25 de europeni le raporta – spun o poveste diferită: o poveste a oportunităților ratate și, în unele cazuri, a investițiilor irosite. În Croația, fiecare dintre cele 77 de cazuri de infectare raportate prin aplicația Stop COVID-19 a costat guvernul în medie 1.683 de euro, iar dezvoltarea aplicației a fost gratuită. În plus, lipsa analizelor și a auditurilor asupra rezultatelor face dificil de știut cu exactitate în ce măsură aplicațiile de urmărire au fost utile în lupta împotriva pandemiei.
Investiții de peste o sută de milioane de euro
În aprilie 2020, Comisia Europeană a inclus printre recomandările sale pentru detensionare dezvoltarea de aplicații care facilitează distanțarea socială și urmărirea contacților. Rețeaua eHealth, o rețea formată din autoritățile de sănătate publică din statele membre, a răspuns publicând un set de instrumente pentru a unifica și sprijini concepția acestor aplicații.
Sursa: capital.ro
