Instanța a anulat prima carantinare individuală, contestată în baza Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, care pur și simplu a desființat hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență, pe motiv că nu au fost publicate în Monitorul Oficial. Hotărârea în premieră a instanței deschide calea contestării tuturor dispozițiilor DSP de ”arest” la domiciliu la întoarcerea în țară.
Avocatul Elena Radu, care a obținut o victorie zdrobitoare la Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență, a anunțat primul caz judecat și câștigat în instanță în baza Deciziei ICCJ.
”Persoana s-a întors în țară din Olanda, la data de 10 iunie 2021, și a fost plasată în carantină la domiciliu timp de 14 zile. Aceasta a formulat contestație împotriva deciziei individuale de carantinare (în cele 24 ore de când a primit-o), pe care a înregistrat-o la Judecătoria Câmpina și în care a invocat că nu poate să fie arestat la domiciliu fără nicio bază legală. Judecătoria Câmpina, la fel ca și în cazul meu, a completat de la ea putere care este motivul pentru care DSP Bihor i-a aplicat măsura carantinei și i-a respins contestația. Reclamantul a formulat însă repede apel (avea maximum 2 zile) și a scris în apel că soluția Judecătoriei Câmpina este netemeinică și nelegală deoarece a încălcat principiul legalității prevăzut de art. 7 C.p.c. și art. 126 alin. (6) din Constituție, pentru că decizia nu era motivată în fapt și în drept, iar judecătoria Câmpina s-a subrogat atribuțiilor organului administrativ Direcția de Sănătate Publică Bihor (autoritate emitentă a actului administrativ individual)”, susține avocatul Elena Radu. Prima instanță a reținut dispozițiile din Legea nr. 136/2020 și incidența normelor din hotărârile CNSU nr. 36/27.01.2020, nr. 37/04.06.2021, nr. 28/14.05.2021, completând motivele de fapt care ar fi stat la baza deciziei de carantinare atacată, invocând că a sosit în România din Olanda, care este încadrată în zona galbenă conform art. 1 din Hotărârea nr. 37/04.06.2021, însă niciuna dintre aceste hotărâri ale CNSU nu era publicată în Monitorul Oficial.
Hotărârile CNSU nu produc efecte juridice
Comitetul Național pentru Situații de Urgență aparține administrației publice centrale de specialitate, iar, potrivit art. 11 din Legea nr. 24/2000, pentru a intra în vigoare, actele normative emise de conducătorii CNSU se publică în Monitorul Oficial, Partea I, arată avocatul Elena Radu. Cum hotărârile CNSU la care face trimitere prima instanță nu au fost publicate în Monitorul Oficial, ele nu au intrat în vigoare și nu pot să producă în mod legal efecte juridice. În aceste condiții în care hotărârile CNSU reținute de prima instanță în considerentele sentinței apelate nu au intrat în vigoare, ele nu puteau fi reținute ca temei de drept pentru respingerea acțiunii pe care a formulat-o. Totodată, instanța a fost sesizată că Legea nr. 136/2020 nu prevede o perioadă pentru care se poate dispune carantinarea persoanelor. Potrivit av. Elena Radu, cum această perioadă este precizată numai în hotărârile CNSU, care nu au intrat în vigoare și nu pot produce în mod legal efecte juridice (ca urmare a nepublicării lor în Monitorul Oficial), se poate constata că soluția primei instanțe este nelegală, deoarece nu există niciun temei de drept care să prevadă că durata perioadei de carantinare este de 14 zile. Astfel, Tribunalul Prahova i-a admis apelul și a anulat decizia individuală de carantinare.
Ce trebuie făcut
Dacă nu a fost comunicată decizia individuală de carantinare, aceasta trebuie solicitată de la DSP și, ulterior, formulată o acțiune în anularea ei, în termen de 24 ore de la comunicare, în temeiul art. 17 din Legea nr. 136/2020, susține avocatul Elena Radu. În acțiune se invocă emiterea deciziei DSP în mod nelegal: pe lângă faptul că nu este motivată în drept, nici nu există un temei de drept care să stabilească perioada de carantină, deoarece numai în hotărârile CNSU se prevedea perioada de carantină. Acțiunile în anularea deciziilor de carantinare individuală sunt scutite de taxa de timbru. Acestea pot fi trimise pe e-mail, iar instanțele sunt obligate să desemneze un avocat din oficiu.
Sursa: National.ro
