Prima concluzie a negocierilor pentru formarea noului guvern a fost că nimeni nu se atinge de Raed Arafat! Ceea ce nu face decât să legendeze o dată în plus, dacă mai era nevoie, că Raed Arafat chiar este pur și simplu ”indestructibil” în fața instituțiilor statului român! Dar și ale forțelor politice, indiferent care sunt acestea și care se tot perindă pe la putere. Însă ceea ce este și mai frustrant, cel puțin pentru inițiații sisetmului care au reușit cum-necum să țină aprinsă flacăra contrainformativă a monitorizării celui mai longeviv demnitar al statului român, Raed Arafat este de neatins chiar și pentru altfel atât de ”flexatele” servicii secrete românești.
Pentru că, după cum reiese din informațiile intrate în posesia noastră, chiar și Serviciul Român de Informații s-a dezlănțuit cu ceva vreme în urmă, documentând ca la manualul de intelligence activitatea doctorului Raed Arafat. Atât cea din fruntea Departamentului pentru Situații de Urgență, cât mai ales cea de lider al Fundației pentru SMURD. La fel după cum și Serviciul de Informații Externe nu doar că nu și-l asumă pe nemuritorul secretar de stat, dar nu mai știe cum să scape de ”căpușarea” imaginii serviciului de către omul în ”beregata” căruia și-au rupt dinții până și președinții Traian Băsescu și Klaus Iohannis!
Într-adevăr, Raed Arafat chiar poate face orice, că nimeni nu se supără în România zilelor noastre și a ultiumelor decenii. Sau o face cel mult pe persoană fizică. Astfel că până și intangibilitatea primăriței Clotilde Armand pare o copie palidă a ”modelului” de succes Raed Arafat. Cel pentru care, așa după cum dezvăluiam încă de anul trecut, până și Iohannis știe că este MI6! Însă nici măcar această înaltă protecție informativă britanică nu poate explica, totuși, pe deplin, cum a ajuns acest om ”Dumnezeul” statului român! După cum nici faptul că a reușit să își securizeze în două decenii propria zonă de influență, în care structuri întregi ale statului român depind strict de ordinul său personal nu este suficient de lămuritor. Chiar și dacă astfel Raed Arafat a instituit o adevărată ”Fâșie Gaza” în cadrul sistemului! Una în care nu mai îndrăznește să intre nicio altă autoritate.
Dar, totuși, rezistența ”Fâșiei lui Arafat” în sistem se mai bazează pe un factor determinant: banii! Mulți bani! Miliarde de euro, alocate cu o lejeritate halucinantă de la bugetele naționale, pentru structurile aflate în directa subordonare a ”Doctorului”. Și a căror urmă a fost apoi pierdută în ”gaura neagră” a achizițiilor derulate prin unele și aceleași firme agreate… La fel ca și donațiile românilor de bună credință, a marilor companii de stat și chiar a multinaționalelor care se direcționează prin Fundația pentru SMURD. Una sută la sută privată!
Fundația să trăiască!
Ce este drept, imperiul creat de Raed Arafat are și o ”fundație” pe măsură. Pentru că altfel nu ar fi putut să reziste! Numai că este vorba, desigur, de Fundația pentru SMURD. Cea bazată pe cei patru piloni de influență, capacitați întotdeauna la maxim, atunci când a fost vorba de a se pune ”spate în spatele” doctorului Read Arafat. Iar dacă impactul mediatic asupra ”Fâșiei Gaza” a fost întotdeauna atenuat de ”soldatul credicnioos” Radu Tudor, o misiune asemănătoare, dar la un înalt nivel a avut și are și ambasadorul Emil Hurezean. Cel pe care – doar așa, ca să se știe că se știe – cel puțin îl leagă atâtea alte pasiuni comune de Raed Arafat… Iar Hurezean a avut întotdeauna grijă de imaginea externă de-a dreptul idilică înfățișată ambasadorilor străini și peste tot în străinătate, asupra ”Fâșiei” lui Raed. La fel după cum directorul E.ON, expatul Frank Hajdinjak și-a îndeplinit cu un real succes financiar propria sa misiune.
Cea de ”capacitare” a celorlați CEO de multinaționale din România de a ”direcționa” fonduri substanțiale către Fundația pentru SMURD”-ul lui Arafat! Însă, pe lângă acești trei membri ai comitetului director al Fundației, Raed Arafat s-a bazat cel mai mult tot pe un om al sistemului, generalul Vladimir Secară. Da, da, acel general care a condus IGSU până ce a trebuit să demisioneze, după ce Direcția Națională Anticorupție a declanșat urmărirea penală împotriva sa, pentru angajările ilegale de la Pompieri. Trecut apoi în rezervă și chiar condamnat la închisoare cu suspendare, generalul Secară a rămas totuși în continuare șeful operativ al întregii ”Fâșii” din sistem. Ca și cel care răspunde de respectarea ”Codului lui Arafat” de către toți cei care activează în această rețea, una care râde în nas statului român. Fie că este vorba de ”voluntarii” Fundației plătiți regește prin complexa rețea de ”paraîndărături”, fie de patronii firmelor care au primit contracte de miliarde și miliarde, în niște condiții de zici că și le-au dat ei înșiși!
Yigal Zuhar…
Cel mai longeviv, influent și de neatins demnitar al statului român din ultimele decenii a copilărit în Nablus, în nordul Cisiordaniei palestiniene. De unde, la doar 16 ani a fost rirmis la Pitești – de cine ? – pentru a studia limba română. Numai că, atins de fenomenul globalismului, Raed Arafat îi poate număra printre cei mai buni prieteni ai săi pe omul de afaceri israelian Yigal Zuhar. SRI instrumentând chiar la un moment dat ”legăturile primejdioase” dintre cei doi.
Mai ales după două prăbușiri de avioane cu un puternic impact public. În primul rând, pentru că avionul prăbușit în Apuseni, pe când la manșa sa se afla pilotul Adrian Iovan fusese cumpărat în regim second –hand de Raed Arafat, după care fusese trimis pentru a primi o ”spoială” de vopsea și a fi ”updatat” la Tuzla, de către firma Regional Services. La fel după cum și elicopterul achiziționat din fondurile Consiliului Județean Constanța și prăbușit pe Lacul Siutghiol fusese recondițonat de aceeași firmă. Să mai adăugăm și că Fundația pentru SMURD a cumpărat un avion sanitar de la firma bunului prieten al lui Raed Arafat, discretul om de afaceri Yigal Zuhar. Asta la doar puțină vreme după ce tot Alfa Air închiriase Fundației pentru SMURD același avion, cu suma de… 660.000 euro! După care, din nou același avion a fost cumpărat cu un milion de euro, și trimis imediat la … recondiționat!
Filiera turcească
Ajungând în zilele noastre, iată că Fundația lui Arafat continuă să aibă mână proastă la achiziții. Cel mai bun exemplu fiind cel al TIR-ului ATI ars în curtea Spitalului ”Victor Babeș” și care a provocat tragedia în care au fost din nou pierdute vieți omenești. Atât TIR-ul de la ”Victor Babeș”, cât și celelalte ”unități mobile ATI” repartizate pe la alte spitale fiind achiziționate din Turcia. Numai că acestea au avut diverse probleme tehnice, mai ales la instalația de climatizare. Astfel că fie a fost nevoie de trimiterea lor în Turcia, la reparații, fie de venirea în România a experților companiei producătoare. Toate aceste TIR-uri, de care acum managerii unităților medicale din țară știu ei de ce se feresc ca de tămâie fiind achiziționate din Turcia de Departamentul pentru Situații de Urgență. Dar prin intermediul Fundației pentru SMURD!
682 milioane euro, de la prima strigare!
Greu, foarte greu de prognozat dacă și mai ales când procurorii români vor îndrăzni să treacă la ”next level” al anchetelor privind achizițiile pe vremea pandemiei. Și implicit să ajungă astfel la ”beneficiarii finali” ai contractelor cu sume care depășesc chiar și cele alocate înzestrării Armatei Române! Iar pentru a înțelege adevăratele dimensiuni, cel puțin din punct de vedere financiar, al acestor alocări de fonduri este suficient să amintim că, dintr-o singură strigare, fostul ministru Marcel Boloș a ”onorat masa” achizițiilor derulate în ”Fâșia” Situațiilor de Urgență a lui Raed Arafat cu finanțări cumulate de 682 milioane euro! Și vorbim doar de ”primul val” de achiziții, cel de la începutul pandemiei…
Sursa: Ziarul National
