Acuzația de dopaj la adresa tenismenei Simona Halep continuă să suscite dezbateri aprinse. Una dintre ipotezele vehiculate a fost aceea că medicamentul Roxadustat ar fi fost administrat pentru a combate efectele adverse ale vaccinării Covid. Medicii spun însă că cei care i-au administrat substanța nu s-au gândit nicio clipă la acest lucru, pentru că medicamentul ar fi accentuat formarea de trombi, agravându-i starea.
După vaccinarea anti-Covid, performanțele Simonei Halep au scăzut vizibil, la acest lucru adăugându-se și accidentări tot mai ciudate. Vestea că a fost depistată pozitiv la o substanță interzisă, cunoscându-se integritatea sportivei, a șocat pe toată lumea. Mai ales că medicamentul administrat avea și niște efecte adverse teribile. De ce a fost nevoie de acest medicament, este o întrebare la care nimeni nu a dat un răspuns până acum, în condițiile în care răspunsul ar fi unul crucial.
Să iei cu bună știință un medicament aflat pe lista substanțelor dopante pentru a-ți îmbunătăți performanțele sportive este imposibil de crezut în cazul Simonei Halep. O ipoteză viabilă ar fi legată de disperarea medicilor în fața unor simptome inexplicabile de slăbiciune și oboseală, exact acelea pe care le-au experimentat marea majoritatea a celor vaccinați anti-Covid. Cu toate acestea, cei care i-au administrat Roxadustat nu au făcut nicio clipă legătura cu vaccinul și cu posibilitatea crescută ca acesta să contribuie la formarea de trombi, pentru că atunci și-ar fi dat seama că mai mult agravează lucrurile. ”În primul rând noi trebuie să știm dacă Simona Halep avea sau nu vreo formă de anemie.
Roxadustat nu te ajută în niciun fel dacă suferi de un efect advers al vaccinării Covid. Eu cred că gândirea care a stat în spatele administrării preparatului a fost exact creșterea oxigenării. Dacă sportiva nu era anemică, poate medicii au observat acest fenomen de oboseală excesivă, care nu se justifica nici prin alterarea funcției cardiace, nici prin anemie sau alte cauze de scădere a oxigenării țesuturilor.
S-au gândit, deci, să-i mărească nivelul de oxigenare, prin creșterea numărului de hematii, adică să inducă o poliglobulie, care să compenseze fenomenul. Exact ca în cazul populațiilor care trăiesc la altitudini mari și compensează rarefierea aerului printr-o poliglobulie naturală”, ne-a declarat dr. Oana Secară, director medical al Spitalului Municipal Onești.
Medicamentul favorizează apariția cheagurilor
Medicii nu s-au gândit la trombi, la împiedicarea formării de trombi, la împiedicarea obstrucției vasculare prin trombi, pentru că Roxadustatul favorizează coagularea sângelui și și-ar fi dat seama că acest tratament nu este ceea ce-și doresc, consideră dr. Oana Secară.
”Dacă cineva s-ar fi gândit că vaccinul este cel care a indus această stare a organismului, care nu mai permite performanțele scontate, atunci ar fi trebuit să administreze un preparat care să defavorizeze formarea de trombi, care să dilate patul vascular, pentru a compensa o eventuală obstruare sau îngustare prin prezența de trombi, astfel încât perfuzia țesuturilor să fie mai bună. Părerea mea este că cine a recomandat acest preparat nu s-a gândit sub nicio formă la mecanismul legat de efectele adverse ale vaccinului.
Probabil s-a gândit doar cum să suplimenteze oxigenarea țesuturilor, în condițiile în care constata că țesuturile nu mai au aceeași performanță. Și-a dat seama că este o problemă de oxigenare, dar problema de oxigenare nu venea de la numărul de hematii, dacă, repet, sportiva nu era anemică, și probabil că venea de la perfuzia mai scăzută, posibil prin obstrucția sau îngustarea vaselor la anumite nivele”, ne-a mai precizat dr. Oana Secară, director medical al Spitalului Municipal Onești.
Prospectul medicamentului, înfiorător
Prospectul Roxadustat, de pe site-ul Agenției Europene a Medicamentului, conține efecte adverse înfiorătoare. Printre acestea se numără evenimente trombotice vasculare, iar recomandarea pentru medici este să se evalueze foarte atent riscurile în raport cu beneficiile care ar putea rezulta din tratamentul cu Roxadustat. ”În rândul pacienților din studiile clinice, tromboza venoasă profundă a fost raportată frecvent, iar embolia pulmonară mai puțin frecventă. Majoritatea evenimentelor de tromboză venoasă și embolie profundă au fost grave”, se arată în prospectul medicamentului.
Sursa: Claudia Marcu/ ActiveNews
