Câinii ciobănești din rasele românești se bucură de tot mai mult succes în străinătate, mai ales după omologarea acestora și recunoașterea lor pe plan internațional. În timpul pandemiei, crescătorii au avut cu 30% mai multe cereri pentru pui, inclusiv din SUA și Estonia.
”Rasele românești – Ciobănesc Românesc Mioritic, Ciobănesc Românesc Carpatin, Ciobănesc Românesc de Bucovina și Ciobănesc Românesc Corb – se bucură de apreciere pentru că sunt niște rase rustice, sănătoase, care au un temperament bun, iar străinii caută câine care să fie și de familie, dar și de pază. Carpatinul, Mioriticul, de Bucovina și Corbul întrunesc toate aceste calități. Mai mult, străinii pentru că au intrat în contact cu foarte multe rase consangvinizate la care apar tot felul de probleme genetice, caută rase sănătoase de care să se bucure, nu să se facă prieteni cu veterinarul. Și atunci ei optează pentru rasele noastre. În plus, și în străinătate sunt proprietari de oi, de capre, de vaci, care au nevoie de câini de lucru, iar Carpatinul și Mioriticul sunt foarte buni câini de pază. Dacă turma se pune în mișcare, Carpatinul nu stă lângă cioban, el stă între oi și pădure. Se poziționează din 50-100 de metri între ei de-a lungul turmei ca să poată preveni atacul lupilor sau urșilor. Sunt câini inteligenți, care se adaptează foarte bine. Sunt câini de familie, dar și de pază. Nu latră aiurea, când latră înseamnă că se întâmplă ceva. Această rasă întrunește toate condițiile de care are nevoie orice familie care își dorește un câine. În curte face pază, când l-ai scos afară în lesă, nu sare la oameni, la bicicliști sau la mașini. E un câine echilibrat”, a spus Andrei Deak, crescător de Ciobănești Carpatini.
Potrivit acestuia, câinii ciobănești au plecat în țări precum Germania, Croația, Cehia, Olanda, Marea Britanie, SUA sau Estonia.
”După omologare a crescut numărul de cereri pentru că rasa a devenit mai cunoscută. Dacă dai un câine într-o țară în care nimeni nu a auzit de câinele respectiv, automat îl văd și alții și se interesează de rasă. În America sunt maxim 5 exemplare, în Estonia e unul singur. În timpul pandemiei, s-a înregistrat o creștere cu 30% a cererii de pui. În general, oamenii vor pui pentru că vor să se bucure de ei de la 2-3 luni. În străinătate, conform regulamentelor de transport, câinele nu poate fi trimis dacă nu are schema completă de vaccinare. Ultimul vaccin e antirabicul care se poate face la 3 luni, deci nu poate fi trimis decât după 3 luni și 21 de zile când are anticorpii formați ca să fii convins că e un câine sănătos. În țară, puii se dau la două luni, dar în străinătate pleacă abia la patru”, a spus Andrei Deak.
Întrucât sunt câini de talie mare, ciobăneștii românești nu se vând la același preț ca și câinii de talie mică. ”Nu poți da un ciobănesc de Bucovina să-l țină cineva într-un apartament. Cei care au câini de talie mică au mai mulți clienți, mai mulți doritori. Prețul câinilor din rasele de talie mică poate fi de 5 ori mai mare decât al unuia din rasa Ciobănesc”.
În județul Bistrița-Năsăud sunt cel puțin 20 de crescători de câini din rasa Ciobănesc Românesc Carpatin. Aceasta a fost omologată în 2015 în urma eforturilor făcute de ei de a menține trăsăturile câinilor.
Rasa Ciobănesc Românesc Mioritic a fost omologată în 2015, dar cartea de origine nu e închisă, ceea ce înseamnă că se mai pot aduce exemplare de la stână sau din gospodării. De altfel, unul dintre câinii aduși de la stâncă de Petru Mustea din Vatra Dornei a câștigat concursul de frumusețe la expoziția de la Bistrița la categoria ”Cel mai bun mascul”.
”De mic copil mi-au plăcut acești câini. A fost dragoste la prima vedere. În ultimii ani, a crescut interesul și pentru Mioritic. Ultima dată am trimis un mascul adult în Polonia, în SUA e recunoscută rasa și participă la arbitraje ca toate celelalte rase oficial în lume. Din ce mi-au spus cei care au luat câini de la mine, rasa place, mă refer la aspect, dar oamenii sunt surprinși apoi de temperament și de felul lor de a fi. Sunt foarte atașați de stăpâni, conferă un sentiment de protecție. Oriunde te deplasezi, în oraș, în aglomerație, în drumeție, ei își protejează stăpânul”, a spus Petru Mustea, care are în total 20 de câini ciobănești mioritici.
De altfel, la toate rasele românești este în continuare deschisă cartea de origine, ceea ce le dă posibilitatea crescătorilor să introducă în circuitul chinologic – în expoziții și pentru reproducere – exemplare noi, străine ca și sânge de populația actuală. ”E un mare avantaj că noi, ca popor, având o tradiție în oierit, să putem găsi la stâne, prin sate, câini, și să dezvoltăm rasele românești”, a mai spus Andrei Deak.
Sursa:Cristiana Sabău/ TimpOnline.ro
