Ziua de 8 Martie nu va aduce ridicarea stării de alertă, a anunțat Guvernul. Justificarea menținerii acestei măsuri abuzive este cel puțin halucinantă: nu vor fi bani pentru internările pacienților cu alte boli. Astfel, Ministerul Sănătății a recunoscut faptul că și acum spitalele funcționează la jumătate de capacitate, deși numărul personalului medical a crescut.
Declarațiile ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, referitoare la motivele pentru care s-a decis menținerea stării de alertă, sunt de o gravitate fără precedent, deși au trecut neobservate de către mass-media.
”Spitalele, în mod tradiţional în România, sunt finanţate pe serviciile pe care le-au putut presta. În momentul de faţă, numărul de servicii la nivel naţional este jumătate faţă de ceea ce s-a întâmplat în 2019. Adică de la 4 milioane de internări, noi am scăzut la 2 milioane de internări. Dacă finanţăm la acest nivel spitalele, spitalele nu vor putea să funcţioneze”, a afirmat Alexandru Rafila.
Ziarul Național a semnalat, în ultimii doi ani, anomalia finanțării spitalelor pe indicatorii din 2019, chiar dacă accesul pacienților în spital a fost blocat aproape în totalitate. Concret, deși în sistemul de sănătate numărul angajaților a crescut foarte mult, numărul de servicii medicale prestate a scăzut la sub jumătate. Bolnavii Covid au fost singura prioritate a guvernelor care s-au perindat în acești doi ani, astfel că spitalele au stat mai mult goale, epuizarea personalului medical, plătit cu bani grei, la care s-au adăugat și sporurile uriașe, fiind nejustificată. Să spui însă că vei continua să menții spitalele goale doar pentru că nu ai bani să le finanțezi la capacitatea normală este de un cinism greu de imaginat. Iar să menții starea de alertă doar pentru că nu găsești o modalitate de a trece la finanțarea necesară înseamnă că starea de alertă se va perpetua până la sfârșitul acestui an. În ce privește finanțarea spitalelor, potrivit normelor de aplicare a Contractului-cadru, aceasta trebuie să fie o medie a ultimilor 5 ani, deci explicația autorităților nu prea stă în picioare.
Ce fac cu angajații temporar?
Un alt motiv invocat de Guvern pentru prelungirea stării de alertă este personalul medical angajat temporar, pentru care ar trebui să găsească soluții de angajare permanentă. ”Faptul că avem această stare de alertă în momentul de faţă nouă ne permite de exemplu să alocăm resurse umane, să le mutăm dintr-un judeţ în altul unde avem probleme. Putem să continuăm cu angajarea oamenilor care au fost angajaţi în timpul pandemiei sau ne permit să adoptăm o legislaţie care să îi permanentizeze la locurile de muncă”, a precizat Alexandru Rafila.
Și acest pretext este unul absurd, având în vedere că rezolvarea angajărilor permanente se poate face în cele 30 de zile de la ridicarea stării de alertă. Același motiv l-a invocat, în mod repetat, și Raed Arafat, care spunea că trebuie găsită o formă juridică pentru angajarea personalului suplimentar încadrat pe perioada stării de alertă. Probabil, însă, că nu sunt bani pentru angajarea a mii de oameni în sistemul sanitar, mai ales că, în afara secțiilor ATI, nu există niciun deficit de personal.
Rămân cele mai importante restricții
Așa cum am anticipat, restricțiile vor rămâne și după data de 8 martie, fiind ridicate doar o parte nesemnificativă a acestora. Pentru că țin cu dinții de starea de alertă, aceasta nu mai poate fi prelungită dacă nu există și restricții. Astfel, singurele restricții care vor fi ridicate vor fi masca în aer liber, care este oricum anulată de CCR, ora limită de 22.00 pentru funcționarea restaurantelor, magazinelor și pentru circulația persoanelor și cele referitoare la accesul în hypermarketuri și mall-uri. Totodată, va fi majorată capacitatea de ocupare a locurilor în restaurante și la spectacole de la 30% la 50%. În rest, tot în lockdown-ul nevaccinaților rămânem.
Sursa: national.ro
