Comisia Europeană nu a supravegheat îndeajuns obstacolele pe care le-a generat pandemia de Covid-19 în calea dreptului la libera circulaţie a persoanelor, neavând la dispoziţie suficiente instrumente în acest sens, este concluzia generală la care a ajuns Curtea de Conturi Europeană (ECA) într-un raport special publicat luni.
„Supravegherea controalelor la frontierele interne reintroduse de statele membre începând din martie 2020 nu a asigurat protejarea pe deplin a normelor Schengen care facilitează libera circulaţie în UE. În plus, Curtea atrage atenţia asupra lipsei de coordonare a restricţiilor de călătorie impuse de statele membre, precum şi asupra lipsei de consecvenţă cu orientările şi recomandările formulate de UE.
Orice cetăţean al UE are dreptul de a circula liber pe teritoriul acesteia. Libera circulaţie este facilitată de eliminarea controalelor la frontierele interne în spaţiul Schengen, care cuprinde 22 de state membre ale UE şi 4 ţări din afara acesteia şi care a permis crearea unui spaţiu de călătorii fără frontiere în Europa. Acest drept poate fi totuşi restricţionat din motive de ordine publică, de siguranţă sau de sănătate publică”, se menţionează într-un comunicat al ECA, citat de Agerpres.
Începând din 2015, mai multe ţări din UE au reintrodus controale la frontierele interne ca reacţie la criza migraţiei sau la ameninţările la adresa securităţii (în principal terorismul).
„Comisia ar fi trebuit să verifice atent dacă restricţiile introduse în pandemie au fost toate relevante şi justificate”
Recent, în timpul pandemiei de Covid-19, numeroase state membre au luat măsuri de restrângere a liberei circulaţii în cadrul UE, în încercarea de a limita răspândirea virusului.
Atunci când reintroduc controale la frontierele interne în spaţiul Schengen, statele membre au obligaţia de a notifica acest lucru Comisiei Europene, căreia continuă să îi revină responsabilitatea de a evalua dacă restricţiile propuse respectă legislaţia UE şi nu aduc atingere dreptului la libera circulaţie a persoanelor, se arată în raport.
„Având în vedere că libera circulaţie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertăţi fundamentale ale UE şi a reprezentat încă de la început un element central al proiectului european, Comisia ar fi trebuit să verifice cu atenţie dacă restricţiile introduse în perioada pandemiei de Covid-19 au fost toate relevante şi justificate. Sperăm că constatările formulate în urma auditului nostru vor contribui la dezbaterea în curs privind revizuirea sistemului Schengen”, a declarat Baudilio Tome Muguruza, membru al Curţii responsabil de acest audit.
135 din cele 150 de notificări ale statelor UE vizau exclusiv Covid-19
Curtea a examinat toate cele 150 de notificări ale statelor membre privind controalele la frontierele interne care au fost transmise Comisiei Europene în
perioada martie 2020-iunie 2021, dintre care 135 făceau referire exclusiv la COVID-19.
Această examinare a relevat clar că notificările nu conţineau suficiente dovezi care să ateste că aceste controale la frontiere constituiau o măsură de ultimă instanţă şi că ele erau proporţionale şi limitate în timp.
Mai mult, Comisia nu a iniţiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în legătură cu controalele la frontiere introduse pe termen lung înainte de pandemie, semnalează raportul ECA.
În plus, Comisia nu a obţinut toate rapoartele pe care trebuia să le primească în termen de patru săptămâni de la încetarea controalelor la frontierele interne. La fel ca în cazul măsurilor de control impuse de criza migraţiei şi de ameninţările la adresa securităţii înainte de pandemia de COVID-19, Comisia nu a solicitat informaţii suplimentare şi nici nu a emis vreun aviz cu privire la controalele în cauză.
„Concluzia Curţii este, aşadar, clară: Comisia Europeană nu a verificat în mod corespunzător dacă reintroducerea controalelor la frontierele interne respecta legislaţia Schengen„, subliniază sursa citată.
Potrivit acesteia, Comisia s-a confruntat cu dificultăţi şi din cauza limitărilor care afectează cadrul juridic existent pentru supravegherea restricţiilor de călătorie impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19. Deşi responsabilitatea pentru punerea în aplicare a acestor restricţii revine exclusiv statelor membre, Comisia Europeană are mandatul de a facilita o abordare coordonată, astfel încât să se reducă la minimum impactul asupra călătoriilor transfrontaliere în interiorul UE. În acest scop, au fost emise orientări, în general în timp util.
„Curtea a constatat însă că aceste orientări referitoare la controalele la frontierele interne nu erau suficient de practice sau de uşor de aplicat”, menţionează raportul.
Comisia a lansat, de asemenea, iniţiative de coordonare a măsurilor care afectează libera circulaţie. Una dintre aceste iniţiative este platforma Re-open EU, lansată
la 1 iunie 2020 pentru a sprijini reluarea în condiţii de siguranţă a călătoriilor şi a turismului în întreaga Europă. Cu toate acestea, la peste un an de la lansare, nouă state membre (Bulgaria, Danemarca, Germania, Estonia, Franţa, România, Slovenia, Finlanda şi Suedia) încă nu furnizaseră informaţii actualizate. În mod similar, eforturile Comisiei de a compensa, prin înfiinţarea Grupului de informare privind coronavirusul, faptul că nu există o structură de guvernanţă în situaţii de criză nu s-a concretizat într-o abordare consecventă.
În opinia Curţii, restricţiile de călătorie impuse în timpul pandemiei de COVID-19 au rămas în mare măsură necoordonate, iar Comisia nu a fost în măsură să prevină apariţia unui mozaic de măsuri individuale, care variază considerabil de la un stat membru la altul.
Libertatea de a călători, de a studia şi de a lucra oriunde în UE, pe primul loc în sondaje
ECA precizează că Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că UE trebuie să ofere cetăţenilor săi „un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulaţie a persoanelor”. C
etăţenii UE apreciază libera circulaţie drept o realizare deosebit de importantă a integrării europene.
Libertatea de a călători, de a studia şi de a lucra oriunde în UE este realizarea Uniunii Europene cea mai recunoscută de către cetăţeni, clasându-se pe primul loc în sondajele realizate în toate statele membre ale UE, înaintea monedei euro şi a păcii.
Libera circulaţie a persoanelor în interiorul UE este diferită de eliminarea controalelor la frontierele interne în spaţiul Schengen. Cetăţenii pot circula liber în spaţiul Schengen, fără a fi supuşi unor controale la frontierele interne. Cetăţenii UE beneficiază de dreptul la liberă circulaţie pe întreg teritoriul UE, inclusiv către şi dinspre state membre ale UE care nu au eliminat (încă) controalele la frontierele interne.
Sursa: Digi24
