În fiecare an la data de 26 iunie, se sărbătoreşte Ziua Drapelului Naţional, un eveniment cu o deosebită încărcătură emoțională pentru fiecare român. Tricolorul a devenit un simbol al naţiunii româneşti încă de la începutul secolului al XIX-lea când s-a putut remarca prezenţa celor trei culori în drapelul răscoalei conduse de Tudor Vladimirescu și în cadrul căreia li se atribuie pentru prima dată următoarele semnificaţii: „Libertate” (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăţie (roşul sângelui)”.
Însă începutul adoptării oficiale a tricolorului pe pământ românesc va avea loc în anul 1834, atunci când domnitorul Țării Românești Alexandru Dimitrie Ghica a obținut din partea Imperiului Otoman permisiunea de a pune vaselor românești steagul tricolor compus din culorile roșu, galben și albastru.
Astfel, tricolorul va fi folosit pentru identificare încă din deceniul al patrulea din secolul secolului al XIX-lea, deși ca simbol național, avea să fie folosit cel mai mult în Revoluția de la 1848, când pe lângă cele trei culori, drapelul folosit de revoluționari avea inscripționată și lozinca: „Dreptate și Frăție”.
Tricolorul se va impune ca drapel național în anul 1859, odată cu alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, atunci când culorile drapelului vor fi dispuse pe orizontală, având culoarea albastră plasata în partea de sus a steagului. Abia după venirea lui la domnie a regelui Carol I, drapelul va avea benzile dispuse pe vertical, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de drapelele principalelor țări europene ce aveau steagul împărțit în mod egal, pe verticală. Actualul drapel național al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance cu culoarea albastră, apoi galben și roșu, cu o proporție de 2:3 între lățime și lungime. Drapelul României este arborat în mod permanent pe edificiile și instituțiilor publice, iar ca pavilion, este permanent arborat pe navele ce navighează sub pavilion românesc.
Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice și oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit uzanțelor protocolare din țările respective.
Sursa: Lectia de Istorie
