Servilismul Guvernului român în fața Statelor Unite pare să nu mai aibă nicio limită. Reactoarele nucleare modulare mici, pe care le cumpărăm în avans de la americani, deși nici nu au fost nici construite și nici autorizate, costă de două ori mai mult decât reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, care ar produce de 4 ori mai multă energie. Mai mult, în premieră mondială, mini-centralele nucleare se vor construi pe un amplasament al unei firme private.
Costurile de producție ale reactoarelor mici modulare (SMR) au constituit și constituie un subiect foarte dezbătur pe plan mondial, dat fiind costurile uriașe ale acestora. La noi, însă, banii nu sunt o problemă, astfel că în Memorandumul de înțelegere cu americanii de la NuScale, care vor să amplaseze mini centralele nucleare în România, nici măcar nu s-a discutat despre vreun preț.
”O centrală cu 6 reactoare mici, care va produce 420 MW, costă 6 miliarde de dolari. Practic, este mai mult decât finalizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, de care văd că se uită, care ar însemna 3,5 miliarde de dolari și care ar produce 1.440 MW”, ne spune Ioan Rotaru, fost director general la Nuclearelectrica și cu o experiență de 25 de ani ca expert tehnic al Agenției Internaționale de Energie Atomica (IAEA) de la Viena. În dezbaterile cu experții din statele care doreau implementarea mini centralelor nucleare s-a pus accent pe o condiție esențială, aceea ca primul SMR să fie făcut în țara de origine, să fie testat, să fie verificat, să fie licențiat și apoi să fie construit într-o altă țară. ”În cazul României, ar trebui ca aceste lucruri să se întâmple în SUA, dar nu există niciun SMR pus în funcțiune în această țară. Singura justificare pentru această selecție făcută de către Nuclearelectrica ar fi că procesul de autorizare de la NuScale este destul de avansat, dar planul lor de implementare depășește 2030, or la noi se tot vorbește că în 2028 va fi gata, ceea ce este foarte ciudat”, ne-a declarat Ioan Rotaru.
Centrală nucleară privată?
Fostul director general al Nuclearelectrica, Ioan Rotaru, amintește că România a primit un grant de 1,2 milioane de dolari de la Agenția de Comerț și Dezvoltare din SUA ca să facă un studiu pentru a vedea unde se pot amplasa aceste mini reactoare nucleare. ”Eu mă așteptam să văd o listă cu aceste amplasamente, dar am rămas surprins să văd, săptămâna trecută, că a fost anunțat un singur amplasament, la Doicești, în Dâmbovița. Este pentru prima oară în care, într-un proiect guvernamental, proprietarul terenului este o companie privată. Mi se pare extraordinar de dubioasă alipirea unei companii private în acest consorțiu cu NuScale și Nuclearelectrica. În plus, este posibil ca această companie să participe și la construcția SMR-urilor, fără să se facă o licitație în care să poată participa firme românești. Și nu cred că există în lume vreo centrală nucleară care să fie făcută pe un amplasament privat”, ne-a precizat Ioan Rotaru.
Problema deșeurilor radioactive
La origine, aceste SMR-uri au fost utilizate pe submarine, dar în alte scopuri, nu pentru producția de energie electrică pe teritoriul unui stat, spun experții, care atrag atenția că este imposibil ca reactoarele modulare mici să nu producă și deșeuri radioactive. La SMR nu se știe care vor fi cantitățile de deșeuri radioactive și unde se vor depozita. ”În jurul fiecărui reactor, în funcție de mai mulți parametri, se stabilește o rază de excludere, unde nu va sta nimeni și nu se va cultiva nimic. La Cernavodă este de 2 km. Știe cineva cum este la Doicești, în Dâmbovița? Plus că am un mare dubiu cu amplasamentul. Cernavodă este amplasat pe o rocă de calcar. Mai mult, trebuie să faci experimente. Noi, la Cernavodă, am băgat niște explozibil și am simulat un cutremur și am văzut cum se comportă solul. Probabil așa trebuie făcut și în Dâmbovița”, a mai afirmat Ioan Rotaru, fost director general al Nuclearelectrica.
Sursa: Claudia Marcu/Ziarul National
