Pe măsură ce iarna se apropie de Europa, iar Rusia își susține bombardamentul asupra instalațiilor de energie și apă din Ucraina, statele membre ale UE sunt pregătite un nou aflux de ucraineni.
„Scopul lui Putin este de a crea o criză a refugiaților și de a pune și mai multă presiune asupra noastră”, spune Ylva Johansson, comisarul european pentru migrație. În același timp, Europa înregistrează cel mai mare aflux de migranți nou sosiți din nordul Africii, Orientul Mijlociu și Asia din 2015.
Presiunile combinate ale acestor mișcări de masă – care au coincis cu influența crescândă a partidelor de dreapta în mai multe state membre – au propulsat problema migrației din nou în fruntea agendei politice a UE.
Până în prezent, Europa și-a menținut politica ușilor deschise față de refugiații ucraineni. Însă, în condițiile în care există temeri legate de un nou exod ucrainean, tensiunile cresc.
Noul guvern de dreapta al Italiei, condus de Giorgia Meloni, este în fruntea apelurilor atât pentru măsuri mai dure de respingere a migranților ilegali, cât și pentru un nou sistem mai echitabil de împărțire a sarcinii de a găzdui noii sosiți – o dispută de ani de zile în țările UE.
„Retorica politică în jurul imigrației se intensifică chiar acum în Europa, ceea ce subliniază dificultățile pe care le întâmpină multe state pentru a găsi soluții coerente”, spune Alberto-Horst Neidhardt, specialist în migrație în cadrul think-tank-ului European Policy Center.
„Asistăm la o situație de urgență în sistemele de primire a refugiaților din multe părți ale UE. Perspectiva unor noi sosiri din Ucraina, ar putea pune și mai multă presiune asupra autorităților.”
Ucrainenilor li s-a acordat instantaneu dreptul de a circula liber în UE, dreptul la muncă și o anumită susținere a veniturilor, notează Financial Times. Dar la aproape 10 luni de la invazia rusă, primirea călduroasă face loc oboselii, pe măsură ce europenii sunt presați de creșterea inflației, iar bugetele guvernamentale devin împovărate de datorii.
Numărul mare de refugiați din Ucraina și din alte părți ale continentului este impresionant. Între ianuarie și septembrie, au existat 4,4 milioane de cereri de protecție temporară în UE depuse de ucraineni. În plus, țările UE, plus Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein au primit 680 640 de cereri de azil din partea unor cetățeni din Siria, Afganistan și părți ale Africii și Asiei – o creștere de 54% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Autoritățile locale însărcinate cu găzduirea și sprijinirea refugiaților se luptă să facă față. În Germania, unde peste 1,1 milioane de persoane au căutat un refugiu sigur în acest an, orașele se străduiesc să înființeze adăposturi de urgență și să transforme săli de sport și pensiuni, într-un ecou al crizei migrației din 2015-2016.
În Belgia, mii de refugiați trăiesc pe străzile din Bruxelles, în timp ce sistemul de azil se chinuie să le proceseze cererile.
În Polonia, peste 1,3 milioane de ucraineni s-au înregistrat pentru rezidență, dar nu vor găsi o primire la fel de generoasă ca în primăvară. Polonezii sunt „speriați de situația economică și de inflație și sunt din ce în ce mai iritați de ceea ce ei percep ca fiind un tratament favorabil față de refugiații ucraineni”, spune Piotr Buras, care conduce biroul din Varșovia al Consiliului European pentru Relații Externe.
Statele membre care au dus greul valului anterior de refugiați ucraineni sunt îngrijorate. Unii diplomați subliniază că, în timp ce acești refugiați se pot deplasa liber unde doresc în interiorul UE, noii sosiți tind să se îndrepte către marile orașe, unde există deja un număr uriaș de persoane, ceea ce sporește presiunea asupra autorităților locale.
Sursa: Radu Jacota / Ziarul National
