La scurt timp după căderea rachetelor în Polonia, președintele, Andrzej Duda, a anunțat că a discutat cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și a anunțat că ia în calcul activarea Articolului 4 al NATO, informează Antena 3.
Racheta care a lovit Polonia, marți seară, a fost trasă de forțele ucrainene în încercarea de a doborî un proiectil rusesc care se apropia, au declarat oficiali americani, citați de surse oficiale, informează Independent.
Trei oficiali americani, care au vorbit cu Associated Press sub rezerva anonimatului, au declarat că evaluările preliminare au sugerat că racheta a fost lansată de forțele ucrainene în timpul bombardamentului rusesc asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
La rândul său, președintele SUA, Joe Biden, susține că există informații conform cărora racheta care a lovit Polonia nu a fost trasă din Rusia.
„Există informații preliminare care contestă acest lucru”, a spus Biden reporterilor, întrebat dacă racheta a fost lansată din Rusia. „După traiectoria balistică este puțin probabil să fi fost tras din Rusia, dar vom vedea.”, a mai adăugat Biden după o întâlnire convocată de urgenţă cu ceilalţi lideri ai G7.
„Mă voi asigura că vom putea stabili ce s-a întâmplat exact”, a mai spus președintele.
Oficialii polonezi au declarat anterior că o „rachetă de fabricație rusească” a aterizat într-un depozit de cereale din Przewodow, Lublin, la aproximativ 6 km de granița cu Ucraina.
După mai multe analize și după ce s-au colectat mai multe date despre modul în care au picat rachetele, Polonia a decis retragerea cererii de activare a Articolului 4 din tratatul NATO.
Articolul 4 din tratatul NATO acoperă scenariul în care un stat membru se simte ameninţat de o altă ţară sau de o organizaţie teroristă.
Clauza din tratat prevede: „Părţile se vor consulta ori de câte ori, în opinia oricăreia dintre ele, integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea uneia dintre părţi este ameninţată”.
Cele 30 de state membre încep apoi consultări oficiale la cererea membrului ameninţat. Discuţiile analizează dacă există o ameninţare şi cum să o contracareze, iar deciziile sunt luate în unanimitate.
Cu toate acestea, articolul 4 nu înseamnă că vor exista presiuni directe pentru a acţiona. Acest mecanism de consultare a fost declanşat de mai multe ori în istoria NATO. Un exemplu este cel de acum un an, când soldaţi turci au fost ucişi într-un atac dinspre Siria. În acel caz, NATO a decis să se consulte, dar nu a luat nicio măsură.
Când a mai fost activat Articolul 4
De la crearea NATO în 1949, articolul 4 a fost invocat de șapte ori și veți vedea mai jos că războiul total nu este răspunsul implicit:
– La 24 februarie 2022, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia au solicitat organizarea de consultări în temeiul articolului 4, ca urmare a invaziei rusești în Ucraina.
– La 26 iulie 2015, Turcia a formulat aceeași cerere în urma atacurilor teroriste și pentru a-și informa aliații cu privire la măsurile pe care le lua
– La 3 martie 2014, Polonia a invocat acest articol în contextul creșterii tensiunilor în Ucraina ca urmare a acțiunilor agresive ale Rusiei
– În 2012, Turcia a invocat-o de două ori – o dată în iunie, după ce unul dintre avioanele sale de luptă a fost doborât de apărarea aeriană siriană, și în octombrie, când cinci civili turci au fost uciși de bombardamentele siriene. În noiembrie, NATO a fost de acord cu cererea Turciei de desfășurare a rachetelor Patriot ca măsură defensivă
– La 10 februarie 2002, Turcia a invocat articolul ca urmare a conflictului armat din Irakul vecin. NATO a convenit asupra unui pachet de măsuri defensive și a desfășurat Operațiunea Display Deterrence
Sursa: stiripesurse.ro
