Actualitate, Tehnologie

Proiect de cercetare în UE. România a fost exlusă. Este vorba despre Laserul de la Măgurele

România a fost oficial exclusă din cel mai mare proiect de cercetare din Uniunea Europeană. Este vorba despre proiectul ELI-ERIC.

„Comisia Europeană a luat mult așteptata decizie de a stabili ca proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) să devină un European Research Infrastructure Consortium (ERIC). Infrastructura ELI este formată din cele mai mari centre de cercetare din domeniul laserelor din lume. Țările gazdă, Cehia și Ungaria, au aplicat pentru asta în luna mai 2020. Decizia de a aproba aplicația vine după ani de negocieri”, se arată în comunicatul de presă postat pe site-ul eli-laser.eu.

Declarația directorului general

„Această decizie înseamnă că amplasamentul laboratorului poate funcționa în mod legal împreună, ca o singură organizație. Decizia vine într-un moment important, deoarece tranziția la operațiuni are loc deja, iar interesul oamenilor de știință este puternic”, spune Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium.

Detalii despre laser

Cunoscut sub numele de „Laserul de la Măgurele” proiectul românesc este constituit din două mari infrastructuri: două brațe laser și o sursă de raze gama. Doar această sursă valorează în jur de 66 de milioane de euro.

Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect științific al României din toate timpurile. Finanțat de Comisia Europeană cu peste 300 de milioane de euro, alături de alte două proiecte asemănătoare în Cehia și Ungaria, laserul din România ar fi trebuit să intre într-un consorțiu european care să-i asigure acces la finanțari și la proiecte de cercetare. Nu s-a întâmplat așa, România nu a fost inclusa in consorțiul ELI-ERIC.

Motivele eliminării

România a pierdut calitatea de membru după ce nu și-a atins țintele asumate și a încercat, sub conducerea ministrului Cercetării Teleman, să se repoziționeze și să opteze pentru statutul de Observator Fondator , urmând ca în cadrul negocierilor din ELI-ERIC și IMPULSE să re-atingă această țintă în 2023.

„Deși au fost realizate eforturi deosebite de către partea română în relație cu serviciile Comisiei Europene și membrii fondatori ai ELI-ERIC, aceștia din urmă nu au oferit posibilitatea de a opta, în acest moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă) sau de a participa prin intermediul ELI-NP-ca Partener Strategic-în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC (într-o a doua variantă).

Deși nu reprezintă una dintre variantele propuse de membrii fondatori ELI-ERIC, rezultatul discuțiilor purtate la finalul anului 2020 –începutul anului 2021 a condus spre alegerea opțiunii de Observator Fondator pe baza următoarelor argumente, conform prevederilor din statut:

-Observatorii Fondatori au dreptul de a numi până la 2 reprezentanți care să participe la Adunarea Generală și la Comitetul Administrativ și Financiar (art.17 alin. (4) . Deși nu au drept de vot, reprezentanții Observatorului Fondator pot fi informați, astfel, în mod direct, în legătură cu problemele și activitățile ELI-ERIC;

-Fiecare Observator Fondator poate numi o Entitate Reprezentantă (art. 21 alin (2), la fel ca oricare alt Membru. Entitatea Reprezentantă realizează activitățile în numele Membrului, în legătură directă cu scopul și activitățile ELI-ERIC(art. 15 alin (2)). Astfel, înțelegem că și Entitatea Reprezentantă a Observatorului Fondator, ar putea fi conectată la activitățile ELI-ERIC;

-Observatorii Fondatori nu plătesc taxă (art. 17 alin (2) și Anexa 2);

-Observatorii Fondatori sunt acceptați pentru o perioadă de trei ani, în cazuri excepționale putând să prelungească acesta perioadă (art. 17 alin (1)). Astfel, au un răgaz de trei ani pentru a decide dacă este în avantajul lor să adere la ELI-ERIC.

În cazul în care aleg să adere la ELI-ERIC, trebuie să notifice Adunarea Generală cu cel puțin 6 luni înainte de încheierea celui de al treilea an financiar complet.”

Acum, Banca Mondială estimează că întreținerea facilității ar costa România 30 de milioane de euro pe an.

Sursa alternativă: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24184589-laserul-magurele-trei-dezamagiri-prima-dezamagire-laserul-nu-vindeca-cancerul-nu-poate-trata-deseurile-radioactive-nu-existat-pana-acum-vreun-puls-10.html

guest
0 Comentarii
Feedback instant
Vezi toate comentariile