Actualitate

Scenariile apocaliptice cu valul 4, imposibile în realitate

O analiză aprofundată a evoluției Covid în România, de la 15 martie 2020 până în prezent, arată că, potrivit modelului matematic, dar și biologic, un val patru, în adevăratul sens al cuvântului, nu are cum să mai apară. Mai mult, nici în celelalte state creșterea numărului de cazuri nu a însemnat vreo presiune pe sistemul sanitar, având în vedere că noile variante nu provoacă forme severe ale infecției cu SARS-Cov-2.

Ca și cum s-ar fi dat ordinul pe unitate, în ultimele zile medicii ”guvernamentali”, dar și alții, nou intrați în scenă, au început să declare, la unison, că valul patru este iminent și că acesta va face ravagii. Și că numărul ăsta mic de infectări pe care îl avem de 60 de zile încoace este doar temporar (și probabil inexplicabil pentru ei), atâta vreme cât explozia de infectări bate cu putere la ușă. Nimic mai fals. Și iată de ce. În data de 15 martie 2020, România înregistra un total de 139 de cazuri, cu până în 20 de cazuri pe zi. La o lună distanță, pe 15 aprilie, ajunsesem la 7.216 cazuri, cu 337 cazuri noi. În următoarele 3 luni, numărul de cazuri a crescut de la circa 200 de cazuri pe zi în mai, la circa 300 în iunie și la aproximativ 600 în iulie 2020.  În august 2020, numărul de cazuri s-a dublat, ajungând la 1.000-1.500 de cazuri pe zi, iar în septembrie 2020 numărul de cazuri zilnice au fost de sub 1.500 pe zi. Totodată, în ce privește adevăratele repere ale gravității epidemiei, în medie, s-au raportat 30 decese pe zi, iar numărul de pacienți internați la ATI a oscilat între 175 și 551, în perioada 15 martie-30 septembrie 2020. Această perioadă a reprezentat primul val al pandemiei.

România a avut doar două valuri

Al doilea val, mult mai agresiv, s-a manifestat începând din a doua săptămână a lunii octombrie, când numărul de cazuri trecuse de 3.000 pe zi. Astfel, la 15 octombrie aveam 4.000 de cazuri, iar în luna noiembrie am traversat cea mai grea perioadă a pandemiei, când media cazurilor zilnice a fost de peste 9.000, depășindu-se pragul critic de 1.000 de pacienți internați în secțiile ATI. Deși în decembrie s-a raportat o scădere a numărului de cazuri la o medie de 5.000 pe zi, secțiile ATI au devenit supraaglomerate, cu un vârf de 1.255 de pacienți în 15 decembrie. Numărul de decese zilnice a fost și el extrem de ridicat, ajungându-se la o medie alarmantă de peste 100 pe zi. Faptul că s-a terminat anul 2020 nu a însemnat și dispariția valului doi, pentru că în primele 4 luni și jumătate ale anului 2021 numărul de cazuri, de decese și de pacienți internați la ATI s-a menținut foarte ridicat. Astfel, în ianuarie aveam peste 3.000 de cazuri pe zi, în februarie, puțin sub 3.000, în martie, peste 6.000 de cazuri pe zi, iar în aprilie, o medie de 3.000 de cazuri pe zi. Numărul de pacienți internați la ATI în primele patru luni și jumătate ale acestui an a fost extrem de ridicat, cu o medie de peste 1.200 de paturi ocupate zilnic și un record de 1.518 pacienți înregistrat în 15 aprilie. Numărul de decese a fost dramatic, cu o medie de 150 pe zi. Din 15 mai, numărul de cazuri noi a scăzut constant, la fel și numărul de decese și numărul de pacienți de la ATI, ajungându-se la o medie de 50 de cazuri pe zi în luna iulie, la 3 decese pe zi și sub 40 de pacienți internați la ATI. Astfel, se poate spune că valul doi s-a încheiat la jumătatea lunii mai, deci un eventual val nou ar trebui să fie 3, și nu 4.

Creșteri de cazuri, dar fără internări

Ceea ce se întâmplă în statele europene și nu numai, unde cresc cazurile Covid, nu este deloc îngrijorător, deoarece nu există niciun fel de presiune pe sistemul sanitar, datorită formelor ușoare sau asimptomatice ale SARS-Cov-2. Și în România este posibil să asistăm, poate prin octombrie, la o creștere a numărului de cazuri și poate, într-o mică măsură, și a spitalizărilor. Însă imunizarea obținută natural este, în țara noastră, la un nivel mult mai ridicat decât vor să recunoască autoritățile, trecerea prin boală a marii majorități a populației asigurând o protecție extrem de puternică. O protecție care a reușit, chiar și neoficial, să pună capăt epidemiei.

Sursa: Claudia Marcu/ Ziarul National 

guest
0 Comentarii
Feedback instant
Vezi toate comentariile