Modificarea Legii offshore nu aduce nimic bun nici pentru țară, nici pentru cetățeanul de rând. În afară de o redevență la prețul mediu al gazelor, acele impozite pe veniturile suplimentare pot fi fentate foarte ușor. Companiile pot vinde la 85 de lei MW, pragul la care nu se percep taxe, către propriile filiale pentru ca, mai apoi, să le revândă la ce prețuri doresc, manevră care se și practică în România în mai toate domeniile, ne spune Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei și fost senator.
Declarațiile politicienilor potrivit cărora România ar obține 60% din valoarea gazelor exploatate în Marea Neagră nu au nicio legătură cu realitatea. În fapt, modificările la Legea offshore aduc numai dezavantaje României. În primul rând, companiile nu sunt obligate să vândă niciun metru cub din gazele României pe piața internă, în condițiile în care în legea inițială, pe care companiile care au semnat contractele erau obligate să o respecte, 50% din gaze ar fi trebuit să ajungă pe piața românească. În al doilea rând, din impozitarea veniturilor suplimentare care depășesc un preț de vânzare de 85 de lei pe MW, statul s-ar putea să nu obțină niciun leu.
”Unde scrie că o firmă nu poate cumpăra gazele de la compania care exploatează în Marea Neagră cu 85 de lei MW, iar firma poate fi chiar a companiei, și să le revândă la alt preț? Au scris în lege că toate contractele vor fi notificate spre avizare de ANRE, deci doar spre avizare. Dar eu vin cu o firmă din Elveția, care este tot a mea, fac contract și cumpăr gazele cu 80 de lei pe MW, că asta se întâmplă și în ziua de azi, plătesc impozit la suma asta și redevența aferentă, iau apoi gazul și îl vând cu cât vreau, fără să mai plătesc impozitul pe venitul suplimentar”, ne spune Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei. Acesta propune ca toți banii câștigați din impozite pe vânzarea gazelor să se ducă într-un fond public și, prin lege, acești bani să fie folosiți doar pentru construirea de școli, spitale și un procent din infrastructura critică. ”Fondul trebuie să fie public și transparent pentru ca populația să vadă câți bani au intrat și cum se cheltuie acești bani”, susține Dian Popescu.
Estimare pe nimic
Orice lege trebuie să aibă o expunere de motive pe fiecare articol în parte, dar în proiectul actual se face o expunere de motive în general, iar parlamentarii nu vor înțelege nimic, susține fostul consilier Dian Popescu.
”Se invocă un studiu făcut de Deloitte în 2018, dar firma de consultanță nu a realizat acest studiu pentru România, ci la solicitarea asociației concesionarilor de zăcăminte. Iar cifrele totale estimate de 71 miliarde dolari la buget nu au legătură cu nimic, atâta vreme cât nu a fost declarat comercial niciun zăcământ. Până atunci resursele sunt probabile și posibile”, ne-a precizat Dian Popescu. Potrivit proiectului de act normativ care modifică Legea offshore, pe toata durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliați acestora vor avea dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceștia, în acord cu legislația națională, precum și cu principiile Uniunii Europene de piață liberă.
Crește și procentul deducerilor
Modificările legislative mai prevăd și majorarea deducerii investițiilor de la 30% la 40%, ceea ce înseamnă că firmele care exploatează gazul din Marea Neagră vor putea băga cheltuieli de până la 40%, iar impozitarea se va face doar pe 60% din veniturile suplimentare. ”Deci în niciun caz nu va lua statul român 60% din venituri. Redevența pe cantitatea de gaz vândut nu înseamnă mare lucru, pentru că se ia redevență la prețul mediu al gazului. Dacă tot au făcut ei calcul de 1,3 miliarde de dolari pe an, eu propun ca mai bine să nu ia statul nici impozitul pe venit, nici redevență, ci companiile să împartă producția de gaz cu România, căreia să-i revină 30% sau 25%. Iar cu acele gaze poți subvenționa consumatorul vulnerabil și poți sprijini industria îngrășămintelor”, a mai afirmat Dian Popescu, fost consilier al ministrului Energiei.
Sursa: Claudia Marcu / national.ro
