Lică Pavel : CÂND  MĂ  SCĂLDAM  ÎN  SOARE, CU POEȚII

Credeam că pot, cu ultima mea carte,

Să mă ascund în codrul fără moarte,

Dar îngerul cuvintelor nescrise,

Mi-a re-nviat din tinerețe vise,

 

Care-nfloreau în crinii dimineții,

Când mă scăldam în soare, cu poeții

Ce n-acceptau nisipul din clepsidre,

Scurgându-se în gâturi mari de  hidre

 

 

Și nu credeau că timpul poate-aduce,

Din ceas, tic-tac-ul unui zbor pe cruce

Și nu credeau că-n lume-or să se nască

Poeme care-ar vrea să poarte mască,

 

De-aceea eu, trezit din triste vise,

De îngerul cuvintelor nescrise,

L-ascult și mă întorc în poezie

Cu ea să ucid moartea-n pandemie!