O investigație recentă realizată de Snoop a readus în atenția publică granița sensibilă dintre securitatea națională și mediul educațional, expunând detalii despre programul „Previsio”. Proiectul a vizat instruirea a aproape 1.200 de cadre didactice pentru a identifica elevii cu potențial de radicalizare, generând reacții mixte în spațiul public și ridicând întrebări legitime privind rolul serviciilor de informații în școli.
O investiție în prevenție, din fonduri europene
La nivel macro, inițiativa Serviciului Român de Informații (SRI), derulată în parteneriat cu Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), are o logică de securitate clară: depistarea timpurie a tinerilor susceptibili de a adopta ideologii extremiste sau de a comite acte teroriste. Proiectul, desfășurat între iunie 2024 și iunie 2026, a beneficiat de o finanțare substanțială de aproximativ un milion de euro, din care 850.000 de euro proveniți din Programul Național de Securitate Internă (fonduri europene) și 95.000 de euro de la bugetul de stat.
Această alocare de resurse demonstrează o aliniere a României la tendințele europene de prevenire a extremismului, însă modul de implementare locală a stârnit anumite rezerve.
Vulnerabilitățile implementării: Cine interpretează „semnalele”?
Partea vulnerabilă a programului, evidențiată de relatările cadrelor didactice, rezidă în definirea și interpretarea indicatorilor de radicalizare. Deși instruirile au vizat identificarea unor semne obiective (afișarea unor simboluri extremiste), au apărut și confuzii în aplicare.
Faptul că anumiți directori sau profesori au declarat că acordă o atenție sporită „copiilor introvertiți” sau elevilor proveniți din anumite zone geografice (ex: Arabia Saudită), deși aceștia nu creaseră probleme, ridică semne de întrebare cu privire la riscul stigmatizării. Există un pericol inerent, semnalat și de experți independenți, ca profesorii – nefiind specialiști în psihologie clinică sau contraterorism – să interpreteze eronat comportamente specifice vârstei sau anumite excentricități adolescentine drept amenințări la adresa securității.
Disonanțe în lanțul de raportare
Un alt aspect nevralgic îl constituie circuitul informației. În timp ce poziția oficială a SRI subliniază că prima intervenție trebuie să aibă loc la nivelul școlii (prin consilieri școlari și DGASPC), recurgându-se la Poliție doar în fazele finale sau urgente, Inspectoratele Școlare Județene par să fi înțeles diferit procedurile.
Abordările variază semnificativ de la un județ la altul. În timp ce unele județe (precum Bacău sau Ialomița) pariază pe prevenție și dezvoltarea gândirii critice, alte inspectorate (Harghita, Vrancea) menționează explicit „raportarea către instituțiile partenere, inclusiv SRI” sau „colaborarea rapidă cu structurile de securitate”. Această lipsă de uniformitate procedurală indică o posibilă ambiguitate a instrucțiunilor transmise în cadrul programului.
Perspectiva externă: Limitele rolului didactic
Pentru a contextualiza demersul românesc, analiza face trimitere la experiența Marii Britanii, unde programul „Prevent” funcționează din 2015. Diferența de abordare este notabilă: în UK, raportările se fac către autoritățile locale și poliție, nu direct către serviciile secrete.
Lee Jerome, cercetător britanic și fost profesor, a punctat riscul ca astfel de programe să altereze fundamental relația profesor-elev. Transformarea cadrului didactic într-un observator axat pe securitate poate eroda încrederea tinerilor vulnerabili în singurii adulți pe care, adesea, se pot baza.
Concluzie
Deși intenția de fond a proiectului „Previsio” – prevenirea tragediilor și a extremismului – este incontestabilă, detaliile operaționale rămân o zonă gri. Dezbaterea publică rămâne deschisă cu privire la echilibrul optim între nevoia de securitate națională și păstrarea unui mediu educațional bazat pe încredere, formare și consiliere, evitând transformarea școlilor în extensii ale aparatului de monitorizare.
Sursă:hotnews.ro
