Traseul public și de afaceri al lui Călin Donca reprezintă un studiu de caz despre cum retorica și tendințele momentului pot fi exploatate pentru profit personal. Aflat anterior în vizorul procurorilor pentru scheme financiare complexe, Donca și-a extins recent portofoliul de influență, trecând de la cryptomonede și energie verde la o aparentă susținere a patriotismului economic și a politicii suveraniste. În realitate, modul de operare a rămas neschimbat: ambalarea unei iluzii și vânzarea ei către investitori creduli.
Metamorfoza politică: Un partid de buzunar, reciclat
Pentru a câștiga legitimitate și a atrage un nou public țintă, Călin Donca a recurs la preluarea unei formațiuni politice deja existente, evitând procedurile de înființare a uneia noi. Paradoxul este că vehiculul folosit pentru noul său discurs cu accente suveraniste și naționaliste a fost, la origini, un partid progresist.
Documentele oficiale arată clar această transformare:
Formațiunea a fost înregistrată inițial sub numele de Partidul Progresist (PROGRES) în data de 16 octombrie 2018, printr-o decizie a Tribunalului București.
La acel moment, sediul central era în municipiul Constanța, iar conducerea era asigurată de președintele interimar Popa Alin Ionuț, alături de secretarul general Cusa Tiberiu și membrul fondator Călinescu Gheorghe.
Identitatea vizuală inițială includea un blazon violet și alb, cu un scut împărțit în patru zone, conținând simboluri precum o stea polară, o cetate, un delfin și un spic de grâu.
Schimbarea radicală s-a produs la Congresul Ordinar din 2 februarie 2025, când denumirea a fost modificată în Partidul Autonomiei și Creșterii Economice (ePACE).
Prin această mutare, Călin Oncioiu-Donca a fost ales președinte, iar sediul central a fost mutat în municipiul Brașov.
Imediat după preluare, sub noul acronim ePACE, formațiunea a început să racoleze activ membri și simpatizanți din rândul altor partide suveraniste, mizând pe retorica autonomiei economice. Totuși, aventura politică directă a lui Donca a fost scurtă: la data de 25 octombrie 2025, în cadrul unei ședințe a Biroului Politic Național, s-a luat act de demisia sa, iar Octavian Goga a preluat funcția de secretar general cu atribuții de președinte interimar, cu scopul declarat de a pregăti alegerile pentru Primăria Capitalei. Această retragere din prima linie îi permite lui Donca să controleze imaginea din umbră, fără să deconteze direct eșecurile politice.
Magazinele „Dor”: Naționalism vândut la suprapreț
Discursul suveranist s-a mulat perfect pe cea mai nouă schemă de afaceri a omului de afaceri: lanțul de magazine „Dor de Gusturi Românești”. Promovat agresiv pe rețelele de socializare ca o salvare a producătorilor autohtoni, magazinul exploatează emoția cumpărătorilor.
În practică, modelul a stârnit revoltă. Clienții au descoperit rapid că pe rafturile magazinelor lui Donca se găsesc aceleași produse românești disponibile în supermarketurile obișnuite, dar la prețuri duble sau chiar triple. Scopul real al acestei afaceri nu este însă profitul din vânzarea de lactate sau mezeluri. Așa cum au demonstrat numeroase analize din mediul online, miza este vânzarea de francize. Donca creează un „hype” artificial pe internet pentru a atrage antreprenori naivi, dispuși să plătească sume mari (taxe de franciză) pentru a deschide un magazin sub brandul „Dor”. Odată ce a încasat banii pentru franciză, riscul comercial și lipsa clienților – goniți de prețurile absurde – cad exclusiv pe umerii investitorilor locali.
Trecutul financiar: Țepele cu panouri solare și cryptomonede
Această strategie de atragere a fondurilor prin promisiuni mărețe nu este nouă pentru Călin Donca. În trecutul recent, el a fost reținut și investigat de DIICOT pentru o schemă masivă de fraudare a investitorilor, folosindu-se de alte două tendințe majore ale momentului:
Proiectele cu panouri fotovoltaice: Donca a înființat companii prin care promitea dezvoltarea unor parcuri uriașe de energie regenerabilă. A atras sume considerabile de la investitori mici și mijlocii, promițându-le randamente spectaculoase din vânzarea de energie verde. În realitate, procurorii au susținut că o mare parte din banii colectați nu a fost investită în panouri solare, ci a fost deturnată spre cheltuieli personale, mașini de lux, ceasuri și menținerea unui stil de viață opulent, expus ostentativ pe rețelele sociale.
Ingineria Crypto (Solix): Pentru a capta și fondurile pasionaților de tehnologie, el a creat propria cryptomonedă (Solix), pe care a integrat-o în afacerea cu panouri solare. Donca a vândut iluzia că moneda sa va crește exponențial în valoare odată cu dezvoltarea parcurilor energetice, determinând mii de oameni să cumpere tokenuri. După ce prețul monedei a fost manipulat, aceasta s-a prăbușit, lăsând investitorii cu portofolii goale, în timp ce fondurile reale fuseseră deja extrase de organizatori.
Fie că este vorba despre tokenuri virtuale, energie verde, francize alimentare ambalate în tricolor sau partide progresiste transformate în platforme suveraniste, modelul lui Călin Donca rămâne constant: specularea unui trend de succes, marketingul emoțional extrem și transferul riscului financiar către cei care cred în promisiunile sale.
