Franța s-ar putea găsi cu un prim președinte al extremei drepte ales să conducă țara, deoarece francezii nu au fost niciodată atât de numeroși să voteze pentru această mișcare, notează experții. Calificarea lui Emmanuel Macron și Marinei Le Pen în turul doi al alegerilor prezidențiale a provocat însă câteva manifestații violente în mai multe orașe din Hexagon.
„Dați foc dreptei”, „război social”
Manifestațiile s-au transformat în încăierare duminică seara la Rennes (nord-vest), ca reacție la rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale care i-au plasat pe Emmanuel Macron și Marine Le Pen în turul doi.
Sute de oameni, în principal tineri, au mărșăluit pe străzile din centrul orașului scandând lozinci anticapitaliste și antifasciste.
Le cortège retourne vers la place Sainte Anne. #Rennes #Presidentielle2022 pic.twitter.com/1OQ6gbFvki
— Charlotte Heymelot (@charl_hey) April 10, 2022
„Tineretul dă de pământ cu fascismul național, dinastia fascistă Le Pen”, „Dați foc dreptei”, „războiul social”, scandau manifestanții.
Echauffourées à Rennes après l'annonce des résultats pic.twitter.com/REj3jwsU6x
— BFMTV (@BFMTV) April 10, 2022
Mobilierul stradal a fost distrus și vitrinele băncilor au fost avariate. Într-o piață din centrul orașului a fost aprins un foc cu materiale de la un șantier, necesitând intervenția pompierilor. Poliția a intervenit seara târziu pentru a dispersa manifestația.
Primarul socialist din Rennes Nathalie Appéré a reacționat la această violență pe contul său de Twitter. „Condamn ferm pagubele făcute în această seară în centrul orașului Rennes. Democrația nu este și nu va fi niciodată violență sau vandalism”.
Gaze lacrimogene la Lyon
Câteva sute de oameni, „veste galbene”, „antifa”, anarhiști, unii mascați s-au adunat la Lyon pentru a ajunge la Place des Terreaux din Croix-Rousse. Pe traseu, manifestanții au distrus mobilierul stradal, au aruncat cu diverse obiecte și au aprins artificii.
Poliția i-a blocat la primăria arondismentului 1, potrivit BFM Lyon. O duzină de manifestanți au pătruns însă cu forța în primărie, forțând ușa de la intrare, spargând geamuri și distrugând mobilierul în interior. Forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene.
Absenteism puternic la vot
Duminică, președintele în exercițiu Emmanuel Macron (La République en marche, LREM) s-a clasat pe primul loc, strângând între 28,6% și 29,7% din voturi.
Liderul de extremă dreapta, Marine Le Pen (Rassemblement national, RN), ocupă locul al doilea, cu 23,5% – 24,7% din voturi. Macron și Le Pen trec așadar în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Franța.
Pe fondul unui absenteism puternic (29%) toți ceilalți candidați nu au avut rezultate calificante, inclusiv liderul de stânga Jean-Luc Mélenchon (La France insoumise, LFI), care a obținut între 19,8% și 21,5% din voturi. Același lucru este valabil și pentru celălalt candidat de extremă dreaptă, Éric Zemmour (Reconquête!), care a obținut doar 7% din voturi.
Ascensiunea dreptei
„Văzând rezultatele lui Le Pen și Zemmour, vedem că extrema dreaptă nu a fost niciodată atât de puternică în Franța. Și asta, pentru stânga sau pentru centru, este destul de îngrijorător”, comentează totuși Jean-Pierre Beaud, profesor titular la Departamentul de Științe Politice de la Universitatea din Quebec (UQAM)
O observație similară și pentru Frédérick Guillaume Dufour, profesor la Departamentul de Sociologie de la UQAM, expert în populismul de dreapta. „Este izbitor când vezi rezultatele primului tur că există o ascensiune fără precedent în partea dreaptă. Asistăm și la prăbușirea vechilor partide socialiste și sociodemocratice”, analizează Dufour.
Potrivit celor doi specialiști, principala provocare pentru Marine Le Pen și Emmanuel Macron va fi să-i convingă pe alegătorii lui Jean-Luc Mélenchon să-i voteze în turul doi, la 24 aprilie.
„Dacă Macron vrea să câștige, trebuie să-i convingă pe cei blazați. Mulți alegători care votează stânga pentru Mélenchon votează în primul tur, dar nu și în al doilea. Cu toate acestea, Mélenchon a fost clar. Și-a invitat susținătorii să voteze pentru Macron”, explică Frédérick Guillaume Dufour.
Pentru profesorul Beaud, însă, Marine Le Pen are șanse mari să convingă alegătorii lui Mélenchon să o voteze. „Ambii au o bază electorală populară și muncitoare. Știm că cel mai mare partid al acestor oameni este Adunarea Națională. Mélenchon și Le Pen au oarecum aceleași straturi de alegători și unii dintre ei vor fi tentați să voteze pentru Marine”, analizează el.
Marine Le Pen, bomba cu ceas a Europei
Le Pen, care a fost învinsă de Emmanuel Macron în 2017, nu a părut niciodată atât de aproape de victorie. Potrivit sondajelor efectuate înainte de alegeri, ea ar pierde cu foarte puțin, în marja de eroare.
Un triumf din partea sa ar putea avea consecințe internaționale importante, datorită pozițiilor sale ostile asupra integrării europene și asupra imigrației. Alegerea sa ar crea o dublă premieră în Franța: prima ascensiune la putere prin vot a extremei drepte și prima femeie președinte în Hexagon.
Alți candidați, precum Valerie Pecresse dreapta tradițională (Les Republicains) au obținut circa 5%, în timp ce Anne Hidalgo (Partidul Socialist) 1,9-2,1% din voturi. Comunistul Fabien Roussel, Anne Hidalgo sau ecologistul Yannick Jadot au făcut apel la un baraj contra Marinei Le Pen, iar Valerie Pecresse a declarat că va vota pentru Emmanuel Macron.
Sursa: Ziarul National
